Toate articolele din categoria: Predare
Chimia în era digitală – percepția elevilor de clasa a VII-a (Studiu)
În contextul transformărilor educaționale generate de digitalizare, inteligența artificială (AI) și influența rețelelor sociale modifică semnificativ modul în care elevii percep și învață disciplinele școlare. Chimia, disciplină abstractă și conceptuală la nivel gimnazial, necesită strategii didactice adaptate noilor realități educaționale. Prezentul studiu investighează atitudinea elevilor de clasa a VII-a față de chimie, utilizarea AI și rețelelor sociale în procesul de învățare și oferă un feedback privind stilul de predare al cadrului didactic.
Articol integral →Dincolo de note: responsabilitatea profesorului de matematică în fața examenelor
De fiecare dată când se apropie examenele, simt că presiunea nu apasă doar pe umerii elevilor, ci și pe ai mei. Ca profesor de matematică, rezultatele obținute de elevi mă determină să privesc înapoi și să îmi analizez propria activitate: ce am făcut bine, ce aș fi putut face diferit și ce pot îmbunătăți. Examenul nu este doar o evaluare a elevilor, ci și o evaluare tacită a muncii mele. În fiecare an, această reflecție devine mai profundă, pentru că fiecare clasă aduce provocări diferite și fiecare elev are nevoi și ritmuri de învățare distincte.
Responsabilitatea mea începe în clasă, în fiecare oră. Modul în care explic, răbdarea cu care reiau o noțiune sau felul în care aleg exercițiile pot face diferența dintre un elev care înțelege și unul care renunță. Matematica poate deveni ușor un obstacol, iar datoria mea este să o fac accesibilă, fără a-i diminua rigoarea. Este important să creez un echilibru între cerințele teoretice și aplicarea practică, astfel încât elevii să poată internaliza conceptele și să le folosească cu încredere în contexte diferite. În fața examenelor, această responsabilitate devine și mai clară: fiecare lacună neacoperită se poate transforma într-un eșec dureros pentru elev, iar acest lucru mă face să reflectez constant asupra metodelor mele de predare și asupra modului în care pot sprijini fiecare elev individual.
Rolul educatoarei în utilizarea cu succes a metodelor interactive de învățare
Educatoarele sunt cele care pun prima treaptă în educația micului preșcolar pentru a ajunge un adult echilibrat și dezvoltat armonios. Cine altcineva, alături de părinți cunoaște mai bine copilul, dacă nu noi, dascălii? Noi suntem cei care le cunoaștem nevoile și cerințele, iar pentru ca munca noastră să dea rezultatele așteptate fiecare trebuie să ne întrebăm dacă ceea ce le oferim copiilor li cum le oferim, le este într-adevăr folositor.
Rolul nostru, al dascălilor, este de a crea un climat educațional care să stimuleze gândirea divergentă și să încurajeze atitudinea creativă a copiilor — o condiție esențială pentru desfășurarea unui program educațional complex, capabil să-i pregătească pentru integrarea într-o societate tot mai dinamică și solicitantă.
To be or not to be… an updated teacher? Integrarea tehnologiei în cadrul orelor de limba engleză
Într-o epocă a „nativilor digitali”, a „homo zapiens” sau „cyberkids”, metodele tradiţionale de predare-învăţare îşi găsesc tot mai greu locul în cadrul demersului didactic. Didacticile moderne fac din ce în ce mai mult loc predării interactive, gamificării şi integrării tehnologiei în tot demersul educaţional, de la predare, la învăţare, evaluare şi monitorizare. Platformele educaţionale oferă o şansă de a se remarca în cadrul orelor de limba engleză nu numai celor care consideră că posedă un anumit nivel de cunoştinţe de limbă engleză, ci şi temerarilor care doresc să se aventureze într-un parcurs ludic cu finalităţi cât se poate de serioase: să înveţe limba engleză cu şi pentru viaţă, pentru a deveni viitorii adulţi care să îşi dorească să adere la ideea de „lifelong learning” sau „învăţare continuă”.
Articol integral →Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară. Un posibil portret al profesorului
În contextul educațional actual, profund tehnologizat, profesorul de limba și literatura română se află la confluența dintre tradiție și modernitate, dintre păstrarea valorilor canonice și adaptarea la noile paradigme curriculare. Tema propusă în acest an de simpozion, „Limba și literatura română între convingerile profesorilor și concepția curriculară“, invită la reflecție lucidă asupra modului în care identitatea noastră profesională se armonizează versus se confruntă cu actualele direcții de reformă educațională. E o tensiune interesantă și totodată dificilă aici: aceea dintre convingerea personală că limba română este un spațiu al spiritului, al valorilor sufletești, spirituale, morale, culturale și cerința curriculară care ne solicită să formăm competențe, să evaluăm performanțe școlare, să cuantificăm progresul. Altfel spus, să cuantificăm poezia, să apreciem prin note frumusețea, să păstrăm sufletul limbii și al literaturii, al disciplinei, per ansamblu, într-un sistem standardizat și tehnicizat. În acest context, predare limbii și a literaturii române devine o artă a echilibrului: rigoare și creativitate, text/ viață, algoritm/ sensibilitate.
Articol integral →Profesorul, facilitator al învățării în contextul educației moderne
În contextul transformărilor profunde pe care le traversează educația contemporană, rolul profesorului nu mai poate fi redus la cel de transmițător de cunoștințe. Abundența informațională, accesul liber la resurse digitale și orientarea spre competențe au impus o regândire a paradigmei tradiționale de predare. În acest nou cadru, profesorul devine facilitator al învățării, un mediator între elev sau student și cunoaștere, un catalizator al dezvoltării intelectuale și personale. Educația se află într-un proces continuu de transformare, determinat de evoluțiile tehnologice, de globalizare și de nevoia de adaptare la o societate bazată pe cunoaștere. În acest context, rolul profesorului se redefinește profund. Dacă, în paradigma tradițională, acesta era perceput ca un transmițător de informație, în prezent el devine un facilitator al învățării, adică un ghid care sprijină formarea competențelor, dezvoltarea gândirii critice și autonomia intelectuală a elevilor.
Articol integral →Predarea matematicii din gimnaziu folosind metodele interactive
Integrarea adecvată a metodelor interactive de grup în lecţiile de matematică determină creşterea eficienţei învăţării noţiunilor matematice şi, prin aceasta, creşterea randamentului şcolar al elevilor. Acest lucru este bun şi pentru alte discipline, elevii adoptând acest stil modern, învăţând repede care sunt metodele interactive şi etapele pe care trebuie să le urmeze pentru o eficienţă mare a lor. Aplicarea metodelor şi tehnicilor interactive centrate pe activităţi de grup asigură elevilor formarea unei gândiri flexibile, dezvoltarea creativităţii, a imaginaţiei, îmbunătăţirea comunicării între colegi. Activitatea pe grupuri are o mare importanţă, având rezultate imediat vizibile în relaţionarea între elevi şi profesor, dar şi între colegi. Metodele utilizate stimulează participarea activă şi deplină a elevilor în procesul instructiv-educativ.
Chiar dacă nu toţi colegii profesori de matematică folosesc în lecţii aceste metode, în condiţiile sociale actuale, când elevii trebuie stimulaţi cu activităţi frumoase şi activizante pentru a învăţa mai uşor, eu folosesc aceste metode interactive, iar rezultatele sunt vizibile, elevii fiind mai atrași decât înainte de lecţiile de matematică, iar învăţarea noţiunilor este mai temeinică.
Dezvoltarea creativității prin tehnica SCAMPER
Creativitatea se manifestă ca o dispoziție a personalității, ca un produs dar și ca un proces în același timp. Încă din perioada Renașterii, concepția potrivit căreia creativitatea este o aptitudine înnăscută a fost combătută. Se promovează ideea că individul este părtaș în devenirea sa și responsabil în acest fel de actele care stau la baza dezvoltării potențialului său creativ.
În ceea ce privește dezvoltarea creativității în rândul elevilor, neîncetat apar metode inovatoare, astfel încât capacitatea de a crea lucruri noi prin refuzul previzibilului, convenționalului, să devină o rutină.
În cele ce urmează este ilustrată tehnica SCAMPER utilizată adaptat la nivelul ciclului primar. După cum se observă, denumirea este dată de acronimul: schimbă, combină, adaptează, modifică/ mărește/ micșorează, pune în alt context, elimină, răstoarnă.
Ministerul Educaţiei