To be or not to be… an updated teacher? Integrarea tehnologiei în cadrul orelor de limba engleză

Într-o epocă a „nativilor digitali”, a „homo zapiens” sau „cyberkids”, metodele tradiţionale de predare-învăţare îşi găsesc tot mai greu locul în cadrul demersului didactic. Didacticile moderne fac din ce în ce mai mult loc predării interactive, gamificării şi integrării tehnologiei în tot demersul educaţional, de la predare, la învăţare, evaluare şi monitorizare. Platformele educaţionale oferă o şansă de a se remarca în cadrul orelor de limba engleză nu numai celor care consideră că posedă un anumit nivel de cunoştinţe de limbă engleză, ci şi temerarilor care doresc să se aventureze într-un parcurs ludic cu finalităţi cât se poate de serioase: să înveţe limba engleză cu şi pentru viaţă, pentru a deveni viitorii adulţi care să îşi dorească să adere la ideea de „lifelong learning” sau „învăţare continuă”.

Fie că profesorul de limbă străină apelează la chatboţi care să poată imita discursul (înregistrat) al profesorului şi astfel elevul să poată asculta şi reasculta o lecţie ori de câte ori simte nevoia să o facă, fie că se apelează la platforme digitale de predare, exersare şi evaluare, în limba engleză, profesorului îi revine întotdeauna rolul de facilitator şi mediator al demersului didactic.

În calitate de creator de resurse digitale, profesorul are posibilitatea de a adapta resursele create nivelului clasei cărora li se adresează resursele în discuţie, dar şi de a gestiona îmbinarea de resurse care să servească scopurilor lecţiei.

Pentru predarea limbii engleze există o gamă întreagă de platforme care se adresează tuturor nivelurilor de şcolaritate. Există şi resurse online care oferă feedback instant, obiectiv pentru ceea ce elevul poate completa în clasă, la fel cum există şi resurse care pot corecta diverse paragrafe sau mini-eseuri scrise de elevi, compilând „experienţa” a mii de texte. Un dezavantaj al tehnologiei în acest sens (şi categoric un avantaj al existenţei profesorului „în carne şi oase”) îl reprezintă faptul că tot ceea ce procesează astfel de platforme sau instrumente care utilizează inteligenţa artificială este perfectibil şi nu perfect, înregistrând erori majore la alcătuirea unor fraze complexe sau a unor texte originale care să răspundă tututor cerinţelor ce vizează atât forma cât şi conţinutul.

Deşi de un real ajutor pentru sarcini repetitive (evaluări de teste-grilă) sau în ceea ce priveşte acordarea automată de punctaje şi întocmirea de clasamente la finalul unui joc ce testează anumite conţinuturi gramaticale, platformele educaţionale sunt alegeri pe care profesorul adaptat generaţiilor pe care le are zilnic în faţă trebuie să le facă, având în vedere mereu binele şi eficienţa din perspectiva elevului şi mai puţin din perspectiva propriei comodităţi.

Fie că se doreşte exersarea unor competenţe de Reading, Listening, Writing sau Speaking, varietatea de resurse existente online oferă un ajutor care ar fi fost nesperat în epoca pre-pandemică. Chiar şi numirea elevilor care să răspundă unor sarcini de lucru se poate realiza prin intermediul unei „roţi a norocului” online, unde elevilor li se pot acorda numere de ordine sau li se pot înscrie online iniţialele, pentru a le proteja identitatea în mediul virtual.

Pentru exersarea scrierii creative sau pentru a simula o corespondenţă în limba engleză cu un partener de „corespondenţă la distanţă” sau „Pen Pal”, pot fi utilizate aplicaţii online sau se poate opta pentru schimbul de scrisori cu alte clase sau alte şcoli din oraş sau din ţară. Un aspect care merită toată consideraţia în aceste cazuri îl reprezintă protejarea identităţii elevilor, conform normelor GDPR în vigoare.

Scrierea de tip creativ poate fi exersată şi online, cu ajutorul unor aplicaţii unde elevii pot introduce cuvinte-cheie din care aplicaţia să creeze o poveste pe care apoi elevii să o poată analiza şi, eventual, corecta sau prin scriere colaborativă – fiecare elev adaugând o frază logică, creativă şi originală poveştii create de întrega clasă, pe parcursul unei ore.

Ori de câte ori se optează pentru utilizarea unei platforme digitale, trebuie mereu avut în vedere timpul de expunere la ecrane şi, pe cât posibil, specialiştii recomandă „echilibrul în toate”, respectiv optarea pentru îmbinarea de metode tradiţionale şi moderne, pentru a nu risca predarea de tip edutainment generalizat.

De asemenea, prin implicarea activă a profesorului de limba engleză în tot demersul educaţional, fie el tradiţional, modern sau hibrid, elevul poate conştientiza cel mai bine că învaţă limba engleză de la şi pentru oameni, pentru sine şi pentru (a nu-şi pierde din) umanitate.

Bibliografie
Albulescu, Ion – Invăţarea flexibilă, Ed. Didactica Publishing House, 2024
Apostolache, Roxana – Competenţa pedagogică digitală, Ed. Polirom, 2022
Bocoș, Muşata-Dacia – Instruirea interactivă, Ed. Polirom, 2013
Crețu, Tinca – Psihologia vârstelor, Ed. Polirom, 2009
Culatta, Richard – Ghid de educaţie digitală. Cum ne pregătim copiii pentru o lume supertehnologizată, Ed. Polirom, 2023
Istrate, Olimpius; Velea, Simona; Ceobanu, Ciprian – Pedagogie digitală, Ed. Polirom, 2025
Neacșu, Ioan – Metode şi tehnici de învăţare eficientă – Fundamente şi practici de succes, Ed. Polirom, 2015
Neacșu, Ioan – Neurodidactica învăţării şi psihologia cognitivă, Ed. Polirom, 2019