Dincolo de certificat: ce am învățat despre valorizarea proiectelor eTwinning?
Cu o experiență profesională neîntreruptă de 25 ani în învățământ, Georgeta Irina Rusu este profesor gradul I la Școala Gimnazială „Ion Creanga” din Bacău. Are un master în Managementul Resurselor Umane la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. În plus față de competențele obținute prin parcursul formal de pregătire, are abilități sociale, abilitate de adaptare, de comunicare, competențe și organizatorice și de leadership, aptitudini artistice.
Am urmat cursul „Recunoașterea și valorizarea proiectelor eTwinning”, organizat de Institutul pentru Educație pe platforma iTeach.ro, cu interesul de a înțelege mai bine cum pot fi făcute vizibile rezultatele unui proiect educațional colaborativ. Recunoașterea nu înseamnă pentru mine doar obținerea unui certificat sau a unui premiu, ci presupune și reflectarea asupra procesului, aprecierea contribuției elevilor și colegilor și împărtășirea experiențelor care pot inspira alte comunități școlare.
Acest curs a fost structurat în jurul a două teme principale: formele de recunoaștere a proiectelor eTwinning și pașii generali asociați solicitării certificatului național de calitate și participării la competițiile europene.
Prima parte a cursului m-a ajutat să disting între recunoașterea formală și cea informală. Recunoașterea formală poate lua forma certificatului național de calitate, a certificatului european de calitate sau a altor premii dedicate proiectelor eTwinning. Aceste forme de apreciere oferă o confirmare a valorii demersului educațional și pot contribui la promovarea rezultatelor în școală și în comunitatea profesională.
Am înțeles însă că distincțiile sunt mai degrabă o recunoaștere a unui proces consistent decât un scop în sine. În spatele unui proiect reușit se află planificare, comunicare, cooperare între parteneri și implicarea elevilor în activități cu sens. Un certificat poate face aceste eforturi mai vizibile, dar valoarea lor se construiește pe parcursul întregului proiect.
La fel de importantă este recunoașterea informală. Ea apare atunci când elevii își observă progresul, când colegii apreciază o idee preluată în activitatea lor sau când părinții și comunitatea înțeleg rostul colaborării internaționale. O prezentare în cadrul școlii, o expoziție cu produsele realizate de elevi sau o discuție cu alți profesori pot deveni modalități simple și autentice de a celebra reușitele. Aceste forme de apreciere susțin motivația și le arată elevilor că munca lor contează.
A doua parte a cursului a abordat solicitarea certificatului național de calitate, certificatul european de calitate și Premiile eTwinning. Am reținut că pregătirea unei solicitări presupune prezentarea clară a proiectului și a modului în care acesta a fost desfășurat. Este important să pot evidenția obiectivele, colaborarea cu partenerii, activitățile elevilor și felul în care au fost folosite instrumentele digitale. O documentare organizată pe parcurs mă ajută să reflectez asupra rezultatelor și să susțin cu exemple contribuția reală a participanților.
Criteriile și regulile pentru obținerea certificatului național de calitate oferă un cadru de analiză a proiectului. Pentru mine, această abordare înseamnă să privesc dincolo de produsul final: să mă întreb dacă elevii au fost implicați activ, dacă activitățile au avut legătură cu obiectivele propuse și dacă parteneriatul a funcționat cu adevărat. În același timp, este util să verific cerințele și procedurile oficiale înainte de a depune o solicitare, deoarece acestea pot fi actualizate. Cursul mi-a consolidat ideea că o prezentare convingătoare se sprijină pe dovezi autentice și pe o descriere sinceră a procesului, nu pe afirmații generale.
Certificatul european de calitate mi-a atras atenția prin dimensiunea sa europeană: el face vizibilă calitatea unui proiect în contextul colaborării dintre școli din mai multe țări. Am înțeles că recunoașterea europeană se leagă de calitatea activității comune și de contribuția partenerilor, nu doar de implicarea unei singure clase. Această perspectivă mă încurajează să acord atenție echilibrului colaborării, comunicării și participării elevilor.
Premiile eTwinning reprezintă o altă posibilitate de valorizare a proiectelor. Le privesc ca pe o ocazie de a împărtăși experiențe relevante și de a învăța din activitatea altor cadre didactice, nu ca pe singura măsură a succesului. Indiferent de rezultat, pregătirea unei candidaturi mă poate ajuta să analizez mai atent ce a funcționat, ce a fost dificil și cum aș putea îmbunătăți un proiect viitor.
Cursul se leagă firesc de standardele profesionale de formare continuă menționate în OME 4476/2016. Unitatea de competență 4, dedicată integrării și utilizării TIC în educație, este relevantă pentru proiectarea activităților școlare și extrașcolare, adaptarea procesului de învățare și evaluarea eficacității utilizării tehnologiei. Într-un proiect eTwinning, instrumentele digitale au valoare atunci când susțin comunicarea, creația și colaborarea, nu când sunt folosite doar de dragul noutății.
Unitatea de competență 6, privind managementul clasei, m-a făcut să reflectez asupra organizării grupului și distribuirii responsabilităților. Pentru ca elevii să colaboreze, au nevoie de sarcini clare, oportunități de participare și sprijin potrivit nivelului lor. Unitatea de competență 7 evidențiază dimensiunea instituțională: lucrul în echipă, parteneriatul școală–comunitate, asigurarea calității și comunicarea cu partenerii educaționali. Un proiect eTwinning poate contribui la dezvoltarea școlii atunci când experiența acumulată este împărtășită și valorificată în comunitatea profesională.
Acum, ca absolventă a cursului privesc recunoașterea proiectelor eTwinning ca pe o parte a reflecției profesionale și a dezvoltării comunității școlare. Certificatele și premiile pot face vizibilă calitatea muncii, iar formele informale de apreciere pot întări sentimentul de apartenență și motivația elevilor. Mai presus de toate, cursul mi-a reamintit să proiectez colaborări cu obiective clare, să documentez procesul și să valorific ceea ce învață elevii. Astfel, un proiect eTwinning nu se încheie odată cu ultima activitate: experiența lui poate deveni un punct de plecare pentru noi parteneriate și pentru o școală mai conectată la comunitate și la Europa.
Cuvinte cheie: eTwinning, recunoaștere formală, recunoaștere informală, certificat național de calitate, certificat european de calitate, Premiile eTwinning, colaborare, competențe digitale, DigCompEdu, formare continuăC
Accesări: 7




Ministerul Educaţiei