Creativitatea managerială – premisă a implementării inovației în educație: învățământul preșcolar

Creativitatea nu este doar apanajul artiştilor. Este nevoie de oameni creativi în aproape toate domeniile de activitate deoarece gândirea creativă aduce beneficii tuturor domeniilor şi activităţilor. Cerinţele în domeniul educaţiei au crescut în ultimii ani şi ca atare calitatea demersuluididactic trebuie să fie la standarde ridicate. Din acest motiv se impune perfecţionarea cadrelor didactice şi implicarea acestora în elaborarea proiectelor şi realizarea obiectivelor pe compartimentele de lucru ale unităţii, urmărindu-se prin aceasta promovarea unui management deschis, competitiv, deci mai performant.

„Cine vrea să mişte lumea, trebuie mai întâi să se mişte el însuşi!” (SOCRATE)

Pentru realizarea unui management eficient este esenţială colaborarea şi munca în echipă a întregului personal din unitate. Reforma în învăţământ reprezintă o activitate care presupune un efort susţinut, consecvenţă, răspundere şi implicare continuă. În mod firesc, trebuie să considerăm că soarta învățământului (preprimar) depinde de calitatea resurselor umane, angajate în plin proces de reformă. Pentru a ne putea alinia la cerinţele europene este nevoie de bunăvoinţă şi creativitate pentru a aprecia elementele de noutate şi a le implementa corect. În acelaşi timp, este necesară formarea unei noi mentalităţi, capabile să combine ceea ce este bun în vechiul sistem cu partea pozitivă a reformei.

Grădiniţa este un loc unde se poate practica educaţia europeană, un loc unde se asigură nu numai un volum important de cunoştinţe, dar se şi formează mentalităţi moderne, deschise.

Deşi aici rezultatele nu sunt vizibile imediat, important este ca demersul nostru să aibă continuitate pe tot parcursul şcolarităţii, astfel încât, peste ani, copiii noştri să poată fi cetăţeni veritabili ai Uniunii Europene, capabili să înţeleagă schimbările şi să ia decizii înţelepte, adaptându-şi comportamentul nu numai în beneficiul propriu, dar şi în cel public şi colectiv. Scopul educaţiei preşcolare este asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea normală şi deplină a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia, ţinând cont de ritmul propriu de dezvoltare, de nevoile efective şi de activitatea sa fundamentală, jocul. Prin întregul proces instructiv-educativ din grădiniţă, îmbinând strategiile tradiţionale cucele moderne, se trezeşte, se dezvoltă şi se menţine interesul copiilor care sunt solicitaţi să gândească şi să acţioneze independent, comparând diverse posibilităţi, stabilind şi explicând, reactualizând cunoştinţele vechi şi întregindu-le în contexte şi ansambluri noi, parcurgând un drum riguros, gradat şi sistematizat. Viitorii elevi se deprind cu un nou mod de a gândi, li se dezvoltă capacităţile intelectuale, li se formează deprinderile tehnice de lucru pentru a le putea aplica creator în situaţii noi.

Calitatea educaţiei oferite de grădiniţă depinde de calitatea managementului din grădiniţa respectivă, directorul fiind astfel promotorul schimbărilor. Din această cauză consider creativitatea managerială ca fiind o condiţie necesară şi prealabilă introducerii reformei educaţionale. Creativitatea este necesară ori de câte ori trebuie inovat ceva ori trebuie introdusă o schimbare originală într-o situaţie. Nevoia de a crea poate fi determinată de existenţa unei disfuncţionalităţi, dar şi de dorinţa de a progresa. Stimularea creativităţii devine astfel soluţia de rezolvare a crizelor şi de implementare a schimbărilor.

Directorul din învăţământul preşcolar este coordonatorul întregii activităţi din unitate, activitatea instructiv-educativă ocupând locul central, la care se adaugă activităţile administrativ gospodăreşti, relaţiile cu autorităţile locale, relaţiile de parteneriat etc.
Prin acceptarea acestei funcţii, directorul este pus dintr-odată în faţa multor probleme noi, diferite de cele pentru care a fost pregătit profesional. În acest context, se impune o grabnică autoformare managerială, fiind nevoie ca acesta să dea dovadă de obiectivitate şi onestitate în toate activităţile sale, să fie capabil să ia decizii, să-şi formeze echipe de lucru competente în cadrul colectivului, să dea dovadă de fermitate, să folosească tot talentul educaţional acumulat lacatedră la un nivel superior.

El poate să facă faţă acestei funcţii cel mai bine atunci când în centrul atenţiei îi rămâne ca element principal copilul, faţă de care simte răspundere, toate celelalte acţiuni fiind raportate la acest principiu. Eficienţa activităţilor ce se desfăşoară într-o organizaţie este strâns legată, chiar direct determinată de creativitatea managerială, de curajul de a părăsi unele rutine devenite neeficiente şi de a risca introducerea altora noi.

Fundamentul unei viziuni manageriale moderne, competitive, de esenţă europeană este noua filozofie a educaţiei. Printre elementele-cheie ale acesteia se numără: calitate în educaţie, performanţă, competitivitate, învăţământ centrat pe copil, noi strategii şi abordări didactice, stimularea creativităţii şi inovaţiei.

Echipa grădiniţei noastre se implică să facă din această unitate o grădiniţă deschisă spre comunitate, unde fiecare copil să se dezvolte liber, integral şi armonios, să dobândească cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare adaptării la viaţa şcolară şi socială, să le formeze un comportament tolerant care să stimuleze respectul, înţelegerea şi cooperarea şi să-i implice înacţiunile comunităţii. Toate acestea încercăm a fi realizate printr-un climat de muncă şi învăţare stimulativ şi creativ.

Bibliografie:
1. MEC. Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. Editura Tipogrup
press, Bucureşti, 2001.
2. *** Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi şcolare. Editura
ProGnosis, Bucureşti, 2000.
3. *** Aplicarea noului curriculum pentru educaţie timpurie-o provocare? Editura
Diana, Piteşti, 2008.