Utilizarea platformelor de tip web 2.0 pentru dezvoltarea profesională

În prezent, platformele de tip Web 2.0 sunt utilizate pentru dezvoltare profesională, consolidarea instruirii în sala de clasă. Prin utilizarea de instrumente Web 2.0 pot fi realizate atât proiecte curriculare complexe inter şi transdisciplinare, cât şi proiecte extracurriculare ale elevilor. Site-urile de media sociale pot fi utilizate în vederea documentării cu privire la concepte inovative, cum ar fi „săli de clasă în oglindă” sau pentru a repartiza cele mai recente aplicaţii Web 2.0 pentru licee. Profesorii si cadrele didactice folosesc în mod curent blogurile pentru a scrie despre lumea educaţiei şi a invita colegii din toată lumea să ofere feedback.

Dezvoltarea TIC constituie un element definitoriu al societăţii, iar educaţia are o importanţă deosebită în valorificarea noilor tehnologii, importanţă recunoscută atât la nivel economic, dar şi la nivel politic.
Integrarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale (TIC), în procesul de predare-învăţare-evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a politicilor educaţionale pe toate meridianele lumii întrucât se deschid noi orizonturi pentru practica educaţiei: facilitarea proceselor de prezentare a informaţiei, de procesare a acesteia de către elev, de construire a cunoaşterii.

Tehnologiile multimedia (MM) îi oferă utilizatorului diferite combinaţii, imagine, sunet, voce, animaţie, video, pe când, tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu hypertextul, facilitând navigarea fără obstacole între diferite tipuri de date: texte, sunete, imagini fixe, imagini animate. Rolul cadrului didactic din învăţământului tradiţional, de transmiţător al informaţiei, se poate transforma în cel de facilitator al învăţării prin regândirea propriei misiuni: crearea unui ambient (scop, informaţii, resurse, strategie) care să-i permită elevului să-şi construiască/dezvolte cunoaşterea, cu ajutorul TIC.

Accesul la o infrastructură TIC satisfăcătoare este unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale în toate disciplinele şi pentru toţi elevii. Cu toate acestea, unele probleme de infrastructură persistă, iar acestea împiedică integrarea noilor tehnologii în predare şi învăţare. Existenţa echipamentelor TIC moderne în şcoli este o condiţie de bază pentru introducerea unor metode inovatoare de predare şi utilizarea de software interactiv şi materiale online. Cu toate acestea, integrarea TIC în educaţia şcolară este un proces complex şi, prin urmare, este afectată de mai mulţi factori diferiţi.

Tehnologiile TIC sunt esenţiale în sprijinul cadrelor didactice pentru furnizarea oportunităţilor inovative de predare şi de învăţare, dar ele joacă, de asemenea, un rol important în furnizarea de management şcolar eficient. Comisia Europeană chiar a declarat recent că integrarea TIC în sistemele de învăţământ şi formare necesită modificări suplimentare în mediile tehnologice, organizaţionale, de predare, învăţare ale claselor, locurilor de muncă şi configurări informale pentru învăţământ.

Obiectivele generale de învăţare pentru TIC sunt incluse în curriculum în special la nivel secundar. Cu toate acestea, cunoştinţele specifice ca, de exemplu, „social media” sau „cum să utilizaţi dispozitivele mobile” nu sunt încă generalizate în majoritatea ţărilor.
TIC rămâne un subiect distinct într-un grup de ţări în mare măsură la nivel secundar, dar conţinutul TIC este din ce în ce mai încorporat în curriculum ca mijloc de dezvoltare a competenţelor generale sau specifice la alte discipline. Comportamentul online în condiţii de siguranţă şi alte tipuri de conţinut online sigur sunt de obicei incluse în programele educaţionale. „Problemele de download şi de copyright” şi „agresiunile informatice” devin două dintre cele mai importante subiecte în acest domeniu.

În acest cadru, formarea competențelor TIC, deţine un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piaţa actuală a muncii, iar şcoala trebuie să acorde o atenţie sporită competenţelor de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii şi al ştiinţelor. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor și implicit a produselor de tip e-learning, procesul de învăţare se orientează şi spre dezvoltarea competenţelor de tip TIC.

În Romania, disciplinele de tip TIC sunt transversale, competenţele specifice fiind dezvoltate şi incluse în predarea diferitelor discipline. În conformitate cu orientările politicilor educaţionale ale Uniunii Europene privind considerarea sectorului TIC în procesul de învăţământ, se apreciază ca importantă necesitatea inserării digitalului, ca urmare a accesului şi utilizării de către elevi a calculatoarelor şi a Internetului. Pe acest fond s-au luat o serie de măsuri cu implicaţii directe asupra eficientizării învăţării: îmbunătăţirea numărului de conexiuni în bandă largă, dezvoltarea infrastructurii digitale fapt care a permis şi permite creşterea incluziunii digitale, asigurarea echipamentelor şi a infrastructurii relevante în şcoli, pregătirea de cursuri specifice TIC.

Instrumentele de Web 2.0 sunt utilizate și pentru evaluarea online a rezultatelor învăţării care poate fi realizată prin metode de actualitate precum evaluarea pe baza de proiect sau e-Portofoliul. Instruirea şi învăţarea bazată pe web (web-based learning) oferă elevilor interactivitatea (posibilitatea schimbului de păreri, opinii, materiale), mediu multimedia (matrialele prezintă cel puţin două elemente multimedia: text, grafică, audio, animaţie, video etc), mediu deschis (se pot accesa diferite pagini Web sau aplicaţii), mediu sincron şi asincron de comunicare, independenţa faţă de echipamente, distanţă şi timp (elevii pot utiliza orice calculator conectat la Internet şi pot comunica cu persoane din orice colţ al lumii). Se poate spune deci că utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educaţiei informale în educaţia formală.

Deşi avantajele utilizării TIC în educaţie sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să ştie doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, răbdarea, atenţia, abilităţile practice. De asemenea, educaţia nu se realizează numai prin simpla dezvoltare intelectuală. Tot atât de importantă este şi necesitatea educaţiei pentru viaţă, tot ceea ce generează interes şi cunoaştere. Deci nu se poate pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul. Acesta trebuie utilizat doar pentru optimizarea procesului instructiveducativ, în anumite etape. Deoarece softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul va deţine întotdeauna cel mai important rol în educaţie! Utilizarea calculatorului în şcoală nu trebuie să fie limitată doar la un anumit domeniu de exemplu informatica; calculatorul trebuie să-şi găsească loc şi în cadrul altor discipline, într-un mod raţional şi bine gândit.