Erori datorate transferului lingvistic în învățarea limbii engleze (Studiu de specialitate)

Erorile pe care la fac elevii în procesul de învățare sunt o preocupare constantă a profesorilor. Corectarea și eliminarea acestora este una din prioritățile cadrelor didactice. Existența lor poate indica ineficiența modului de lucru. Dimpotrivă, ele pot fi considerate o parte inerentă a procesului de învățare. Studiul de față urmărește identificarea principalelor erori făcute de elevi atunci când învață limba engleză. De asemenea cercetarea analizează influența pe care o are limba română asupra modului în care elevii învață o limbă străină. Studiul poate fi un instrument util profesorului în eficientizarea modului de lucru la clasă.

Argument

Greșelile pe care le fac elevii în procesul complex și îndelungat al învățării unei limbi străine au constituit întodeauna un motiv de îngrijorare pentru profesori. Există în acest sens două abordări. Pe de o parte greșelile sunt considerate un element care indică ineficiența învățării, pe de altă parte ele sunt considerate o parte naturală a procesului de învățare. În mod tradițional, unul din rolurile fundamentale ale profesorului era de a identifica, corecta și elimina greșelile făcute de elevi. Spre exemplu, în anii ̓50 profesorii care foloseau la clasă metoda Audio-Lingual, bazată pe teoria behavioristă urmăreau cu precădere corectarea greșelilor, pentru a evita ca elevii să deprindă structuri greșite.

Odată cu introducerea metodelor bazate pe comunicare, care pun preț mai mult pe fluența în limba engleză decât pe acuratețea limbii învățate, corectarea greșelilor nu mai este o prioritate. Profesorul nu mai intervine de fiecare dată când intervine o greșeală, dacă a corecta acea greșeală presupune a întrerupe un discurs fluent. Oricare ar fi poziția pe care o adoptă un profesor față de greșelile elevilor, ele rămân o preocupare constantă a cadrelor didactice.

Introducere teoretică

Prima distincție care trebuie făcută este aceea între eroare și greșeală. Termenii sunt sinonimi în limba română. În engleză însă distincția ”error” și ”mistake” este mult mai nuanțată. ”Mistake” se referă la greșelile pe care le face elevul din motive care nu țin neapărat de învățare, precum oboseala, graba, emoțiile. O dată ce își dă seama că a făcut o astfel de greșeală, el este capabil să se autocorecteze. ”Error” este un termen care se referă la greșelile ce apar din cauza lipsei de cunoștințe. Elevul nu cunoaște structura adecvată și nu poate să se corecteze singur.

În 1967, în contextul teoriilor behavioriste, care susțin că elevii învață a doua limbă în mod similar celui în care au învățat prima limba în perioada copilăriei, lingvistul S. P Corder publică articolul ”The significance of learners` errors”. Acesta consideră că multe din erorile pe care un elev le face sunt cauzate de limba sa maternă. Așadar erorile pe care un elev le face nu sunt obstacole în calea învățării unei limbi străine, ci un semn al faptului că elevul are o strategie proprie de învățare. Atunci când un elev încearcă să comunice într-o limbă străină, acesta folosește un sistem lingvistic similar celui din limba sa.

Această teorie presupune că erorile pe care le face o persoană într-o limbă străină pe care o învață sunt de fapt ”corecte”, în așa numita ”interlanguage”, o limbă intermediară, inventată de elev, ca substitut temporar al limbii pe care urmărește să o învețe. Acesta este punctul de pornire al unei teorii lansate în 1972 de către Selinker. Fenomenul a fost amplu analizat de către lingviști și psihologi de-a lungul timpului. Numeroase studii au fost scrise pe această temă.

Există o multitudine de clasificări ale erorilor pe care le fac elevii atunci când învață o limbă străină. Spre exemplu J.Richards (1971) face următoarea clasificare a erorilor:

• Erori cauzate de transferul lingvistic (interlanguage errors)
• Erori specifice limbii engleze (intralingual errors)
• Erori de învățare (developmental errors)

Schachter și Celce-Murcia (1977) consideră deosebirea între ”erori de învățare” și ”erori specifice limbii engleze” ”curioasă” și fac deosebirea doar între erori datorate transferului lingvistic (atunci când elevul încearcă să aplice regulile limbii pe care o știe și celei pe care o învață) și erori specifice limbii engleze. Această distincție va fi folosită și în acest studiu.

Pornind de la aceste repere teoretice, studiul de față analizează modul în care cunoașterea limbii române influențează învățarea limbii engleze.

Metodologie

Obiectivul general al cercetării îl constituie identificarea celor mai frecvente erori făcute de elevi în procesul de învățarea a limbii engleze. Ca obiective specifice, avem: (1) descrierea principalelor erori făcute de elevi atunci când studiază limba engleză; (2) identificarea ponderii pe care le au erorile cauzate de cunoașterea limbii române în totalul erorilor făcute de elevi.

Eșantionul este alcătuit din 34 de elevi de clasa a VIII-a, ai Școlii Gimnaziale Filipeni, Bacău. Elevii au vârste cuprinse între 14 și 16 ani (31 -14 ani, 2-15 ani, 1-16 ani) Aceștia studiază limba engleză din clasa a V-a.

Studiul se bazează pe analiza cantitativă și calitativă a 65 de lucrări scrise de elevi în anul școlar 2013-2014. Au fost analizate și corectate 31 de extemporale date în clasă, fără ca elevii să poată consulta dicționarele și 34 de compuneri, scrise acasă, elevii având acces la orice sursă de informare. Demersul a constat în identificare erorilor făcute de elevi, descrierea lor, corectarea acestora, clasificarea erorilor, contabilizarea lor.

Rezultate

Total: 502 erori
Erori datorate transferului lingvistic: 247
Erori specifice limbii engleze: 255

Erori datorate transferului lingvistic

1. Confuzii provocate de așa-numiții ”false friends” (cuvinte care seamană ca formă cu anumite cuvinte din română, dar care au cu totul alt sens)
Chef (bucătar) – incorect: șef
Fabric (stofă) – incorect: fabrică
Commercial (reclamă) – incorect:comercial
Camera (cameră foto) -incorect: cameră de locuit
Magazine (revistă) – incorect:magazin
Ordinar (comun) – incorect: ordinar
Bucket (găleată)-  incorect:buchet
Library (bibliotecă)- incorect: librărie
Excited (emoționat)- incorect:excitat

2. Omiterea articolului ”a” după modelul construcțiilor din română
Incorect : My mother works as doctor. (Mama lucrează ca doctor.)
Corect: My mother works as a doctor.

3. Folosirea pluralului pentru substantive care nu se pot număra.
Incorect : My brother bought three breads. (Fratele meu a cumpărat trei pâini.)
Corect: My brother bought three loaves of bread.

4. Realizarea acordului între subiect și predicat în mod greșit, sub influența limbii române.
Incorect: News are very interesting. (Știrile sunt interesante.)
Corect: News is very interesting.

5. Scrierea cu litere mici a unor cuvinte care în engleză se scriu cu majusculă
Incorect: saturday, january
Corect: Saturday (sâmbătă), January (ianuarie)

6. Construirea unor propoziții fără a respect topica limbii engleze
Incorect: I like very much fish. (Îmi place foarte mult peștele.)
Corect: I like fish very much.

7. Folosirea viitorului în subordonata condițională
Incorect: I will call you, when I will get there. (Te voi suna, când voi ajunge acolo.)
Corect: I will call you, when I get there.

8. Omiterea subiectului
Incorect: I went to the market. Bought sugar and milk. (Am mers la magazin. Am cumpărat lapte și zahăr.)
Corect: I went to the market. I bought sugar and milk.

9. Colocații (collocations) construite greșit după modelul limbii române
Incorect: In the morning I had butter and bread and a cup of tea.
Corect: In the morning I had bread and butter and a cup of tea.

10. Nediferențierea între verbele ”to make” și ”to do” care se traduc în română prin ”a face”, dar se folosesc în mod diferit în engleză
Incorect: I have made my homework since morning.
Corect: I have done my homework since morning.

Erori specifice limbii engleze:

1. Confuzii între cuvinte care se pronunță în mod similar, dar au sensuri diferite.
To (prepoziție, la, spre)
Too (prea)
Two (doi)
Peace (pace)
Piece (bucată)

2.Confuzii între cuvinte care se scriu aproximativ la fel, dar se pronunță diferit și au sensuri diferite.
Incorect: When mother comes home, she lies the table.
Corect: When mother comes home, she lays the table.

3. Generalizarea regulii de plural la substantivele neregulate
Incorect: mans
Corect: men

4.Generalizarea folosirii sufxului ”- ed” pentru verbe neregulate
Incorect: I goed to the cinema las evening.
Corect: I went to the cinema last evening.

5. Utilizarea greșită a ”phrasal verbs” (verbul are un anumit sens în funcție de prepoziția sau adverbul cu care se combină; astfel de structuri nu există în limba română și sunt foarte dificil de învățat pentru elevi)
Incorect: My girlfriend and I broke down after I found this letter.
Correct: My girlfriend and I broke up after I found this letter.

6. Confuzia între ”its” și ”it`s”
Incorect: Its my favourite colour.
Corect: It`s my favourite colour.
Incorect: ”Every dog has it`s day.”
Corect: ”Every dog has its day.”

7. Confuzia între ”since” și ”for”
Incorect: My sister has been working as a teacher since five years.
Corect: My sister has been working as a teacher for five years.

Concluzii

Analiza greșelilor făcute de elevi constituie un instrument util pentru profesor, care furnizează informații despre punctele tari și punctele slabe ale elevilor, despre eficiența modului de lucru, despre strategiile de învățare ale elevilor. Acest tip de analiză poate influența profesorul în alegerea metodelor de lucru la clasă. Studiul de față relevă faptul că numărul de erori datorate transferului lingvistic este aproape egal cu cel al erorilor specifice limbii engleze. Acest fapt confirmă ideea că prima limba pe care o vorbesc elevii influențează învățarea limbii străine, confirmând teoria lansată în anii ̓60. Implicațiile pedagogice ale acestor teorii sunt majore. Așa-numita ”interlanguage” reprezintă o etapă dinamică, modificându-se în timp, în învățarea limbii străine.

Influența limbii române asupra limbii engleze îl fac pe elev să considere limba străină pe care o vorbește perfect logică, deși aceasta este incorectă. Interferența între cele două limbi poate fi exploatată de către profesor (pot fi explicate unele analogii sau dimpotrivă accentuate diferențele) pentru a-i ajuta pe elevi să învețe mai ușor. Erorile pe care le fac elevii nu pot fi ignorate în totalitate, pentru că există riscul unei ”fosilizări” a limbii intermediare pe care o folosesc. Chiar dacă uneori corectarea erorilor este sacrificată în favoarea fluenței, totuși există riscul ca elevii să deprindă structuri greșite și să le perceapă ca fiind corecte. Corecțiile trebuie făcute însă în mod constructiv, cu tact pedagogic fără a leza în vreun fel încrederea în sine a elevului.

Bibliografie:
Corder, S.P. (1967). The significance of learners` errors. În ”International Review of Applied Linguistics in Language Teaching” vol.5, no 4.
Richards, J. (1971). Error Analysis and Second Language Strategies.
Schachter, J., Celce-Murcia, M (1977). Some reservations concerning error analysis, Tesol Quarterly.
Selinker, L. (1972). Interlanguage. În: ”International Review of Applied Linguistics in Language Teaching”, vol 10, no 1-4.