Strategii didactice moderne în predarea limbii și literaturii române: metoda deliberării

Consider că o modalitate eficientă de predare-învăţare-evaluare este utilizarea la clasă, într-o mai mare măsură, a metodelor moderne de predare, fără a omite importanţa şi avantajele folosirii metodelor tradiţionale. Ele generează motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea exercitată de personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la construirea propriei cunoaşteri de sine. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc, elevii se familiarizează cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi schimbă optica asupra învăţării. Totodată, utilizarea lor asigură deschideri interdisciplinare.

Una dintre metodele moderne de predare, pe care am utilizat-o în procesul de predare-învăţare, în timpul orelor de limba şi literatura română, ciclul liceal, a fost deliberarea, bazată pe procedeul numit Controversa Academică Structurată (CAS), preluată din domeniul ştiinţelor şi a educaţiei civice, dintr-un proiect derulat în perioada 2007-2010, numit Deliberând în democrație, realizat în parteneriat cu școli din Statele Unite ale Americii și finanţat de Departamentul pentru educaţie al S.U.A.

Am utilizat metoda, experimental, în cadrul unei lecţii de limba şi literatura română, pentru elevii clasei a XI-a, având tema Simbolismul românesc.

Etapele lecţiei includ mai mulţi paşi:
1. Introducere: profesorul prezintă titlul lecţiei; se parcurg regulile deliberării.
2. Citirea textului: fiecare elev primeşte un text pentru studiu despre tema aleasă; elevii citesc individual textul; profesorul cere acestora, după parcurgerea integrală a textului, să împărtăşească, în grup, informaţii interesante/ deosebite/ neobişnuite din text.
3. Formarea grupelor şi discutarea textului: clasa se împarte în grupe de câte 4 elevi; profesorul cere acestora să facă schimb de idei, informaţii interesante, importante, identificate de către fiecare dintre ei, în text.
4. Prezentarea întrebării pentru deliberare: se precizează că fiecare text are o întrebare, pe baza căreia va fi discutată lecţia, prin deliberare; întrebarea se scrie pe tablă sau se afişează pe o foaie de flip-chart şi se citeşte cu glas tare.
5. Identificarea argumentelor: fiecare grup de elevi este împărţit în două echipe: A şi B; cei din echipa A vor cauta în text cele mai puternice argumente în favoarea întrebării pentru deliberare; cei din echipa B vor cauta în text cele mai puternice argumente împotriva întrebării pentru deliberare; echipele nu comunică în timp ce identifică argumentele.
6. Prezentarea argumentelor majore: cei din echipa A prezintă argumentele din text care susţin întrebarea pentru deliberare, celor din echipa B; aceştia din urmă nu au voie să îşi exprime opinia, pot pune întrebări de clarificare; cei din echipa B prezintă argumentele din text împotriva întrebării pentru deliberare, celor din echipa A; aceştia din urmă pot pune întrebări de clarificare, dar nu îşi pot spune punctul de vedere.
7. Inversarea rolurilor: profesorul precizează că, pentru a demonstra că fiecare parte înţelege poziţia celeilalte părţi,   rolurile trebuie să se schimbe: cei din echipa A vor căuta în text argumente împotriva întrebării pentru deliberare, iar cei din echipa B vor căuta în text argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare.
8. Deliberarea: elevii ies din rolurile A şi B şi încep să delibereze;  se reaminteşte întrebarea pentru deliberare; fiecare din grupurile de câte 4 elevi va trebui să hotărască ce poziţie -pro sau contra- va adopta cu privire la întrebarea pentru deliberare, pe baza argumentelor din textul dat; acest lucru se va realiza prin negocieri la nivelul grupului mic; fiecare elev îşi exprimă punctul de vedere, care nu este obligatoriu să coincidă cu poziţia grupului.
9. Analiza procesului de deliberare: se reuneşte întreaga clasă; profesorul va pune diferite şi numeroase întrebări, referitoare la procesul ce a avut loc în interiorul fiecărui grup. Un exemplu în acest sens îl pot constitui întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro sau contra întrebării pentru deliberare? Care a fost poziţia individuală a elevilor? Care au fost zonele de consens/de înţelegere? Ce întrebări există încă? De unde puteţi obţine informaţii? Profesorul se va folosi, pentru discuţiile libere, şi de informaţiile pe care elevii le au despre tema respectivă, din alte surse, nu doar din textul oferit spre studiu.

Tema aleasă pentru deliberare, pentru clasa a XI-a, a fost Simbolismul românesc, textul fiind selectat din diferite surse, oferind astfel elevilor o viziune de ansamblu asupra acestui fenomen din cultura română. Anterior, elevii asimilaseră cunoştinţe despre simbolism, în general, despre modul de apariţie în literatura europeană şi despre trăsăturile universului poetic al reprezentanţilor europeni ai acestui curent. Întrebarea pentru deliberare a fost: Consideraţi că simbolismul românesc a asimilat integral elementele simbolismului european?

Lecţia s-a desfăşurat pe baza etapelor pe care elevii le cunoşteau de la activităţile din proiectul în care sunt implicaţi, aşadar, nu au existat elemente de noutate din acest punct de vedere. Textul pe care l-au avut de citit conţinea informaţii selectate riguros, astfel că sarcina lor a fost să identifice în paginile parcurse argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare, precum şi argumente împotriva întrebării pentru deliberare.

Cel mai aşteptat moment pentru elevi a fost analiza finală, debriefingul, care întotdeauna oferă o viziune largă asupra procesului în sine, asupra unor aspecte diferite care privesc atât tema aleasă, cât şi modul în care elevii s-au implicat în discutarea ei.
Foarte importantă este, în cadrul acestei etape, realizarea unei atente analize a procesului în sine, obligatorie şi necesară pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. De aceea, întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro al grupului, identificat în text, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost cel mai puternic argument contra al grupului, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost poziţia ta în grupul mic? Care este opinia ta şi cu ce argumente găsite în textul dat o susţii? au fost utile pentru o fixare şi o sistematizare a cunoştinţelor asimilate de către elevi în această lecţie.

Astfel, lecţia a favorizat abordarea integrată şi activitatea centrată pe elev, stimulând interesul elevilor pentru conţinutul textului pe care l-au primit, care le-a oferit posibilitatea de a lua contact şi cu alte abordări sau texte din afara manualului.

Intenţia mea a fost ca, prin folosirea acestei metode, dincolo de dezvoltarea unor competenţe specifice obiectului limba şi literatura română, să încurajez munca în echipă, să ofer posibilitatea elevilor de a-şi exprima originalitatea, de a fi creativi, intuitivi, de a avea curajul să îşi susţină punctul de vedere, să le stârnesc curiozitatea, să-i fac să devină competitivi, responsabili.