Motivarea elevilor: rolul materialelor autentice în ora de limbi străine

Predarea limbii engleze constituie o provocare ȋn zilele noastre, când scopul predării oricărei limbi străine este de a ȋncuraja şi de a dezvolta abilităţile comunicative ale elevilor noştri. Cum putem deveni eficienți în demersul urmărit? Motivând elevii prin stârnirea curiozității intelectuale, contribuind la lărgirea sferei de cunoștințe culturale şi promovând un tip de învățare activ centrat pe dezvoltarea competențelor.

Ca profesori de limbi străine, cred că putem cădea uneori în capcana de a concepe limba predată ca un set de structuri și construcții lexicale fixe care trebuie învățate. Adeseori, evaluăm elevii în funcție de abilitatea lor de a-şi însuşi noțiunile predate de noi la clasă şi astfel ajungem să credem că ne-am îndeplinit menirea de dascăl. De cele mai multe ori, ne concentrăm pe programa şcolară și pe parcurgerea ei cu meticulozitate, însă uităm că noi predăm de fapt o limbă străină, al cărei scop final este dobândirea abilității de a comunica în limba respectivă. Structurile și construcțiile lexicale fixe sunt necesare, însă ele sunt mijloacele pe care trebuie să le folosim pentru a realiza actul comunicativ, atât oral, cât şi scris.

Era comunicării, în care trăim, îşi pune amprenta şi asupra vieții noastre zilnice, cu obiceiurile, interesele pe care le dezvoltăm şi activitățile pe care le întreprindem, la scoală sau în timpul liber. Putem comunica 24 de ore din 24, oriunde în lume și este vital ca elevii noștri să înțeleagă modul de a face conexiuni la nivel internațional. Cum putem realiza acest lucru?  Materialele suplimentare care introduc noțiuni și cunoștinte despre diferite culturi și popoare sunt de un real folos în încercarea noastră de a le demonstra elevilor cum funcționează limbajul în lumea reală. Se dezvoltă astfel interesul elevilor față de aspecte specifice ale culturii limbii studiate, punând bazele interculturalității, al existenței unui dialog între limba română şi limba străină. Această interacțiune influențează pozitiv dezvoltarea personalității elevilor, care ajung să-şi conştientizeze apartenența la spațiul cultural românesc, dar şi aspectele culturale care îi diferențiază de alte națiuni.

Curiozitatea stă la baza învățării, iar datoria noastră de dascăli este de a provoca mintea elevilor şi de a-i ghida corect în punctele de conexiune pe care le fac. Odată ce devin curioşi, cred că apare motivația de a învăța cum să comunice mai bine pentru a afla mai multe lucruri despre ceea ce le stârneşte interesul. Cum putem lansa această provocare? Răspunsul şi modul de acțiune este la îndemâna noastră: folosind subiecte din lumea reală, deoarece nu este doar educativ, ci permite şi o mai bună înțelegere a lumii în care trăim. Iar de aici apare şi  motivația de a identifica sensul unui mesaj verbal sau scris, de a participa fizic şi afectiv la desfăşurarea unei acțiuni şi de a stabili o interacțiune socială în urma căreia să-şi îmbunătățească cunoştințele despre sine şi lumea înconjurătoare.

Putem preda vocabularul prin imagini și ilustrații, selecționate cu atenție pentru a fi relevante pentru nivelul şi particularitățile clasei la care predăm. Putem folosi texte suport însoțite de vocabularul corespunzător pentru a afla informații despre anumite persoane, dar nu este mai interesant să urmărim dialoguri sau filmulețe autentice pe care le găsim acum pe CD-urile/DVD-urile care însoțesc manualele alternative? Nu este mai interesant să le folosim ca model şi punct de plecare pentru a lua un interviu colegului de bancă şi a afla astfel informații personale despre el? Ajungem astfel să ne cunoaştem mai bine şi să comunicăm într-o lume în care, paradoxal pentru era comunicării, cei mai mulți copii ajung locuitori ai unor lumi imaginare oferite de jocurile pe calculator, care îi îndepărtează de viața trăită cu adevărat, singura reală.

Putem angaja elevii în lecție, discutând pentru început imagini concrete pe care le analizăm, oferindu-le astfel motivația de a deveni actori principali în următoarele conversații care se concentrează pe anumite aspecte din viața lor personală, în funcție de tema lecției. Fotografiile și textul care le însoțește, trebuie sa fie sugestive pentru stilul de viață și obiceiurile unor copii diferiți,  pentru a putea constitui un punct de plecare pentru conversația viitoare. Odată asimilate structurile propuse, se urmăreşte incitarea curiozității elevilor prin abordarea unor texte de nivel adecvat, care să prezinte aspecte culturale specifice menite a  evidenția particularitățile care țin de identitatea culturală a unui popor, dar şi expresii colocviale care oferă asemănări sau deosebiri de limba maternă. Aceste texte pot deveni surse de îmbogățire a vocabularului şi prin faptul că, introducând treptat cuvinte noi, prilejuim deducerea sensului din context prin învățarea de tip activ. Pasul următor este producerea de mesaje scrise, din care să rezulte modul în care elevii au asimilat noile informații, le-au prelucrat raportându-le la propria lor realitate şi le-au oferit astfel un crâmpei din  personalitatea lor.

În concluzie, ora de limba străină poate deveni cu mult mai interesantă dacă utilizăm informații reale despre oameni reali, dacă abordăm teme interesante, de actualitate din sfera cotidianului, pe care le încorporăm în munca la clasă, implicând elevii în desfășurarea lecției prin realizarea propriului lor discurs oral sau scris.  În acest mod, studiul unei limbi străine se transformă în dezvoltarea unor competențe menite a ajuta în viitor la integrarea copiilor de astăzi în peisajul cultural mai larg al unei societăți multiculturale, care își păstrează însă identitatea națională prin particularitățile care o deosebesc de aceasta.