Jocul didactic: Susținerea interesului și a motivației pentru învățare

Fiecare clasă este compusă din elevi cu temperamente distincte (de la melancolic predominant la coleric sau flegmatic predilect), cu un ritm propriu de gândire și de acțiune, cu experiență culturală (mare sau mică), cu stări emoționale aparte (de la calm, furie, neîncredere, depresie, revoltă, nemulțumire la curiozitate), cu preocupări și cu tipuri de inteligențe variate (studiosul, dinamicul, sociabilul și analiticul).
Articolul de față se bazează pe o experiență avută la clasa a VI-a, în care am (re)descoperit beneficiile folosirii jocului didactic pentru a transmite noțiuni teoretice și pentru a-i motiva pe elevi să învețe.

În experiența cu elevii de gimnaziu care au vârste cuprinse între 10-12 ani (clasele V-VI) și 13-14 ani (clasele VII-VIII), caracterizate prin diferite particularități ale proceselor cognitive, etape marcate prin trecerea de la concretizare la abstractizare, am descoperit importanța folosirii jocului didactic ca metodă esențială în procesul instructiv-educativ.

Ținând cont de trăsăturile specifice vârstei elevilor, cred că este necesar ca profesorul să predea aspectele teoretice într-o manieră ludică, astfel încât să existe interdisciplinaritate. De exemplu, acum o săptămână, în urma unor rezultate nesatisfăcătoare la un test al elevilor din clasa a VI-a, am decis să le acord șansa de a repeta testul din același conținut, amintindu-le elevilor că îi ajut să se antreneze. Am lucrat câteva zile în grupe mici (9-13 elevi) și toată teoria a fost învățată ușor prin intermediul jocului. Ne-am imaginat că suntem la un concert și, în funcție de situație, elevii au interpretat diverse cântecele, scopul fiind amintirea teoriei pentru a o pune în aplicare pentru partea de conversiune (la limba română). Am lucrat pe niveluri (de la nivel 1 până la nivel 3).

Pentru început, elevii au avut ca sarcină de activitate recunoașterea părților de vorbire, urmată de un test. Cei care au obținut rezultat maxim la primul test, au trecut la nivel 2 și au avut un grad de dificultate în efectuarea exercițiilor, iar pe ceilalți au mai lucrat și după al doilea test, rezultatele lor s-au îmbunătățit.

După câteva ore, am remarcat schimbări atitudinale în dreptul unor elevi care manifestă timiditate și emotivitate în ore că ridică mâna și răspund corect unor întrebări grele, fapt care mi-a demonstrat că au mai multă încredere în, iar jocul didactic a fost relevant pentru ei. Jocul a avut beneficii atât în plan cognitiv, cât și în plan emoțional.