Abordarea interculturală – principiu de bază al incluziunii sociale a diferitelor etnii

Incluziunea socială se referă la asigurarea accesului persoanelor defavorizate la educaţie, locuri de muncă, integrarea lor în societate. Şcoala trebuie să aplice diverse programe educaţionale pentru a sprijini politicile comunităţii locale şi ale statului legate de incluziunea socială.
În şcoala noastră – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 81 sector 3, Bucureşti – există preocupări permanente ale cadrelor didactice pentru incluziunea socială şi etnică a elevilor. În acest an şcolar li s-a alăturat o iniţiativă venită chiar din partea copiilor: organizarea unui „Carnaval al etniilor”, în care elevi români şi aparţinând altor etnii care studiază împreună în şcoala noastră să prezinte colegilor costume populare specifice, obiceiuri şi bucate tradiţionale. Am putut demonstra astfel la nivelul comunităţii locale că abordarea interculturală poate constitui un principiu de bază al incluziunii sociale.

Incluziunea socială se referă la asigurarea accesului persoanelor defavorizate la locuri de muncă şi integrarea lor în societate. Pentru a nu se ajunge în această situaţie, şcoala este cea care trebuie să aplice programe educaţionale complexe, încă de pe băncile învăţământului primar şi gimnazial, pentru a sprijini politicile comunităţii locale şi ale statului legate de incluziunea socială.

Principiile care stau la baza incluziunii sunt:

• Principiul drepturilor egale pentru o dezvoltare conform potenţialului propriu.
• Principiul unicităţii caracteristicilor, intereselor, abilităţilor, motivaţiei şi nevoilor de învăţare.
• Principiul diversităţii, a respectării abaterii de la standerdele normale.
• Principiul accesului şi participării tuturor conform abilităţilor şi nivelului de dezvoltare.

Integrarea reprezintă asimilarea unui elev în educaţia de masă, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculum-ului existent în şcoala respectivă. Şcoala românească trebuie să ţină cât mai mult seama de cerinţele unui învăţământ incluziv acceptând diversitatea, nediscriminarea, toleranţa şi privind diversitatea drept o realitate şi o resursă menită să sprijine educaţia.

Şi în şcoala noastră există preocupări permanente ale cadrelor didactice pentru incluziunea socială şi etnică a elevilor. În acest an şcolar li s-a alăturat o iniţiativă venită chiar din partea copiilor. Un grup de elevi ai clasei a VIII-a A au propus ca în cadrul festivităţilor anuale legate de sărbătorirea Zilei Şcolii – 23 aprilie – să se organizeze un Carnaval al etniilor în care elevi români şi aparţinând altor etnii care studiază împreună în şcoala noastră să prezinte colegilor costume populare specifice, obiceiuri şi bucate tradiţionale. Acţiunea a fost integrată unui proiect educaţional mai larg denumit Diferiţi, dar egali, al cărui scop a fost  însuşirea de către elevi a drepturilor copilului, cu accent pe problematica nediscriminării, egalităţii de şanse, promovării diversităţii.

În argumentarea iniţiativei s-a avut în vedere faptul că şcoala, familia şi comunitatea locală au îndatorirea de a-i crea copilului condiţii optime dezvoltării sale. Viaţa copiilor, educaţia şi existenţa lor depind de adulţi. Respectul insuflat copilului faţă de fiinţa omenească, faţă de lumea înconjurătoare, faţă de lege, de siguranţa sa şi a celor din jur este definitoriu în conturarea personalităţii lui. Copiii trebuie ajutaţi să îi înţeleagă pe ceilalţi, să cunoască legile omeniei, bunului simţ, dar şi drepturile pe care le au cu accent pe problematica nediscriminării, egalităţii de şanse între copii, promovării diversităţii.

Obiectivele proiectului au vizat:

• să-i familiarizeze pe elevi şi profesori cu necesitatea respectării drepurilor şi libertăţilor tuturor persoanelor fără discriminare;
• să-i antreneze pe elevi în emiterea de judecăți de valoare asupra beneficiilor diversităţii şi a nevoii de promovare a spiritului tolerant şi a solidarităţii sociale la nivelul sistemului de educaţie, dar şi în comunitate.

Drept rezultate scontate, s-au urmărit:

• Lucrul în echipe pentru o interrelaţionare performantă în ceea ce priveşte cunoaşterea elevilor şi realizarea produselor finale;
• Organizarea de întâlniri de informare între elevii şcolii şi elevi ai clasei a VIII-a A participanţi la derularea proiectelor Citizen şi Mosaic Mind în vederea prezentării Drepturilor copilului;
• Realizarea la nivelul claselor I – VIII de proiecte materializate în postere de prezentare şi informare cu tema Diferiţi, dar egali; multiplicarea lor şi afişarea la intrarea în blocurile unde locuiesc elevi ai şcolii;
• Pregătirea Carnavalului etniilor din şcoala noastră.

Principalele activităţi derulate în cadrul proiectului au fost:

• Să ne informăm cu privire la Drepturile copilului; -întâlniri informale ale elevilor şi cadrelor didactice implicate în proiect cu elevi ai clasei a VIII-a A participanţi la derularea proiectelor Citizen şi Mosaic Mind în vederea prezentării Drepturilor copilului;
• Realizarea posterelor  de prezentare şi informare cu tema Diferiţi, dar egali; – achiziţionarea materialelor necesare;
• Ziua  Şcolii / Organizarea  Carnavalului etniilor din şcoală – carnaval;
• Analizarea impactului proiectului – realizarea unui sondaj de opinie cu privire la impactul proiectului asupra elevilor şi membrilor comunităţii locale; realizarea unei prezentări ppt sau film cu activităţile din proiect;
• Şedinţa finală de evaluare a proiectului;
• Diseminarea rezultatelor – postarea filmului  cu activităţile proiectului pe site-ul şcolii: www.scoala81bucuresti.ro

Evaluarea finală a avut în vedere:

• Analiza activităţilor desfăşurate şi a rezultatelor obţinute – raport final;
• Observarea impactului derulării proiectului asupra copiilor şi a comunităţii locale;
• Postarea pe site-ul şcolii a activităţilor realizate în timpul desfăşurării proiectului.

Întregul proiect, dar în special Carnavalul etniilor, s-a dovedit a fi o reuşită la care şi-au adus contribuţia cadre didactice, elevi din clasele I-VIII şi părinţi ai acestora, şi a fost un prilej de bucurie şi de cunoaştere prin prisma diferenţelor etnice ale celor ce au participat.
Am putut demonstra astfel la nivelul comunităţii locale că abordarea interculturală poate constitui, la rândul ei, un principiu de bază al incluziunii sociale a diferitelor etnii.