Analiza produselor activităţii, ca metodă de descriere şi evaluare a personalităţii elevului

Analiza produselor activităţii este o metodă de explorare a profilului psihopedagogic al elevului accesiblă, complexă şi completă. Putem astfel evidenţia aspecte ce privesc inteligenţa, creativitatea, echilibrul emoţional, sensibilitatea, sociabilitatea, temperamentul, autonomia, gradul de maturitate afectivă şi atitudinală. Dincolo de simpla evaluare a produsului realizat de elev pentru notarea sa, bazată pe indicatori de performanță didactici, analiza activităţii produselor oferă un itinerariu suprinzător de apropiere a dascălului de elev.

Creaţiile materiale şi nonmateriale ale fiecăruia dintre noi dezvăluie structuri şi dimensiuni ale personalităţii. Analiza produselor activităţii oferă informaţii despre lumea interioară a unei persoane. Concret, nu oferă un tablou clinic al profilului psihologic, dar pentru un specialist în domeniul psihopedagogiei conferă perspectiva unor seturi privind experienţele anterioare ale elevului, ale persoanei, expectanţele sale, interesele, structurile de personalitate.

În practică, analizez desenele copiilor din ciclurile preşcolar şi primar şi consider că putem evidenţia aspecte ce privesc inteligenţa, creativitatea, echilibrul emoţional, sensibilitatea, sociabilitatea, temperamentul, autonomia, gradul de maturitate afectivă şi atitudinală, etc.

În cazul elevilor de gimnaziu, o analiză atentă asupra produselor realizate oferă informații despre atitudinea față de educație și performanțele școlare, frământările copilăriei și adolescenței, pubertatea și imaginea de sine.

Personal, am experimentat analiza produselor activităţii unui elev de clasa a VIII-a. Astfel, analizând temele predilecte abordate, simbolurile literar stilistice utilizate, am considerat că elevul P.V. este extrovertit, cu o ridicată stimă de sine, cu dificultăţi privind comunicarea interpersonală, dar fără dificultăţi de comunicare frontală, cu un grup mai mare de persoane. Am experimentat, spre a verifica ipotezele mele, creând un context în care elevul să fie pus în situaţia de comunicare frontală, iar ipoteza s-a confirmat, în sensul că acesta a emis conţinutul informaţional fără dificultăţi. Sociograma clasei a arătat că elevul, deşi este extrovertit şi se bucură de popularitate formală în rândul colegilor, nu comunică eficient, el însuşi recunoscând că preferă munca individuală şi nu cea de grup ca urmare a faptului că „gândesc altfel decât ceilalţi şi nu mă înţeleg cu ei”. În textele analizate, propuse de elev spre publicare în revista şcolii, elevul nu recurge la concret ci la abstract, la generalizări, consideră că cei din jurul său îl ignoră. Pornind de la lectura acestui text, am presupus că familia sa îi oferă confort material, dar nu şi emoţional.
Elevul afişează o vestimentaţie conformă regulamentului şcolar, modernă, specifică unei clase mijlocii spre superior, este alimentat corespunzător, iar dezvoltarea fizică este specifică vârstei. D.M.V. confirmă faptul că interacţionează „bine” cu membrii familiei sale, are tată vitreg, iar mama sa lucrează în Timişoara şi vine seara acasă, preocupându-se, pe lângă treburile edilitar-gospodăreşti, de dezvoltarea cognitivă şi performanţele şcolare ale elevului.