Profesorul are nevoie permanentă de o informație de tip aferentație inversă pentru a-și da seama cum se desfășoară orice activitate cu elevii (fie ea și o oră de dirigenție – putem spune că este o oră la fel de importantă ca altele sau, de ce nu, mult mai importantă, atâta timp când intervine în modificarea în sens pozitiv a comportamentului elevului, atitudinii acestuia etc.), conștientizând aspectele pozitive sau negative ale efortului didactic pe care îl depune.
Feedback-ul se manifestă fără probleme și crește în intensitate atunci când profesorul este predispus la auto-analiză, auto-critică etc., dorindu-și o schimbare în bine a comportamentului său didactic.
Fac mențiunea că autoevaluarea/ autoanaliza reprezintă prima condiție a autoperfecționării, semn al profesorului modern autoperfecționist.
Articol integral →

Temele de dirigenție (elevii acceptă mai bine termenul de dirigenție pentru orele de consiliere și orientare școlară) sunt de cele mai multe ori pe placul elevilor. Așa a fost și cu dezbaterea “Succesul școlar” pe care am condus-o de curând la clasele a XI-a din cadrul Colegiului Economic „Delta Dunării” Tulcea, unde profesez.
Articol integral →

Auzim din ce în ce mai des că tinerii din zilele noastre sunt lipsiţi de educaţie. Ar fi mult de vorbit pe acestă temă. Eu nu mi-am propus decât să trag un mic semnal de alarmă, fără a da cele mai bune răspunsuri la întrebări pe care şi le pun părinţii, cadrele didactice şi, de ce nu, copiii (elevii) – cum ar fi: unde şi cine a greşit? Suntem mulţi implicaţi în jocul „Educaţia”. Suntem o echipă. Am încercat să arăt că nu trebuie să renunţăm la educaţia tinerilor, oricât de multe bariere ar putea să apară. Şi toate acestea ar putea începe cu: „Unde sunt cei 7 ani de-acasă?„.
Articol integral →