Doamnaaa…! M-a lovit! M-a înjurat! A spus un cuvânt urât!… De câte ori nu auzim aceste cuvinte pe parcursul unui an şcolar?! Asistăm, de obicei, aproape neputincioşi, mai ales în ultimii ani, la o creştere a agresivităţii, chiar în rândul şcolarilor de vârstă mică. Neastâmpărul, nerăbdarea, dorinţa de mişcare fac tot mai dificilă respectarea regulilor clasei. Neglijând aspectele teoretice, interesant este ce e de făcut concret, practic, încă de la debutul şcolarităţii.
Articol integral →

Principalele modalităţi ale expresivităţii limbajului oral constau în tonul vorbirii, ritm, volum, accent logic, gestică şi mimică. În cadrul lecţiilor de limba română, elevii urmează să se familiarizeze şi să utilizeze aceste elemente generatoare de expresivitate. În activitatea de cultivare a limbajului,nu se pune problema că învăţătorul să opereze cu noţiunile respective, dar el va construi circumstanţele capabile să producă formarea calităţilor de expresivitate a comunicării.
Este însă necesar ca învăţătorul să deţină informație teoretică.
Articol integral →

Am cunoscut îndeaproape timp de o săptămână programul unei şcoli (învăţământ primar). Metodele şi strategiile folosite de profesorii finlandezi pot fi aplicate şi la noi în ţară, mai ales ca unele le folosim și noi în prezent. Jocul didactic este aplicat în fiecare lecție și aproape în orice moment al lecţiei. Activităţile didactice se bazează foarte mult pe mişcare, atenţie, lucru practic. Se pune accentul pe lucrul în perechi şi echipe mici, iar munca diferenţiată se are în vedere zilnic. Modul de organizare al procesului instructiv-educativ poate fi preluat şi adaptat. Profesorii finlandezi lucrează ca o adevarătă echipă, ajutându-se reciproc în realizarea activităților diferenţiate cu elevii.
Articol integral →

Sensul fundamental şi caracteristic pentru un cuvânt, sensul lexical care redă exact ideea ce trebuie exprimată se numeşte sens propriu. Învăţând să vorbească, şi ulterior, îmbogăţindu-şi vocabularul, copiii vor folosi în general, cuvintele cu sensul lor propriu. Şi în cărţile destinate lor, vor întâlni aceste cuvinte, dar, pe lângă ele, şi cuvinte al căror sens este altul decât cel obişnuit. Cu timpul, în special prin lectură, ei vor descoperi că, în anumite circumstanţe lingvistice (proprii literaturii artistice), cuvintele pot fi folosite cu alte înţelesuri decât cele comune, obişnuite.
Este imposibil ca, în cadrul orelor de limba română, învăţătorul să evite abordarea sensului figurat al cuvintelor şi expresiilor, pentru că, dacă  ar ignora acest aspect, elevii săi ar fi lipsiţi de baza raţională a trăirii emotive.
În articol, ilustrăm utilizarea sensului propriu şi a sensului figurat cu exemple din opere literare.
Articol integral →