Articole scrise de: Gina-Emanuela Bârzoi
Provine dintr-o familie de profesori din municipiul Botoşani. Studiile primare, gimnaziale și liceale le-a făcut în orașul natal, pentru ca, din 1992, să devină studentă a Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi. A terminat facultatea în 1996, cu o licență în română-franceză, iar din 1996 este profesor de Limba și literatura română în mediul urban. În toată această perioadă, a participat la mai multe stagii de pregătire şi de perfecţionare, dovedind o preocupare permanentă pentru o școală „altfel”, astfel încât procesul de predare-învățare-evaluare să atingă standarde înalte și să fie pe placul elevilor, evitând monotonia. Se implică şi încurajează manifestările educaționale și artistice la nivelul şcolii sau al judeţului, coordonând de-a lungul timpului proiecte precum: „Mari scriitori români”, Festivalul Judeţean „Ion Creangă”, „Personalităţi literare moldovene”, „Clubul de lectură”. A dezvoltat parteneriate europene interesante, din dorinţa de a cunoaşte exemple de bune practici ale altor profesori şi pentru a permite elevilor conştientizarea propriei moşteniri culturale şi pentru a promova valorile noastre culturale: „National stories illustrated”, „Story Telling”, „Poésie et musique”.
Instituţie: Școala Gimnazială Ștefan cel Mare, BotoșaniMetode activ-participative de predare-învățare. Abordări inovative la orele de limbă și literatură română
În abundența informațională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educațional are dificilul rol de a forma personalități care să discearnă informația prețioasă de cea excedentară, să extragă esențialul din general. Astfel, în educație a apărut termenul de „educație modernă”. Înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, ci pentru „a face”, pentru a folosi ceea ce știi, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți.
Metodele active sunt acţiunile pedagogice care permit elevului satisfacerea trebuinţelor lui de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi elevi. Profesorul este animator, moderator, este cel care creează situaţiile stimulatoare, care susţine efortul elevilor. Articol integral
Strategii ale postlecturii. Abordare practică a basmului popular Prâslea cel Voinic și merele de aur
Postlectura poate constitui un moment important în receptarea literaturii datorită faptului că, odată încheiată lectura unui text literar, dialogul cu opera nu se încheie. Dialogul cu opera se „extinde” prin așezarea ei în contexte sau în vecinătăți artistice sau non-artistice largi. Se poate asocia creația literară interpretată deja cu alte modalități de reprezentare artistică (spectacol de teatru, ilustrare grafică, text multimodal) sau cu alte opere literare și non-literare având o temă comună. De asemenea, poate fi și un punct de pornire pentru exerciții de scriere creativă, de rescriere parțială sau integrală a operei, prin modificarea formulei estetice sau a registrului, prin schimbarea timpului și spațiului în care se petrece acțiunea. Postlectura apare astfel ca un moment al revelării adevărurilor cărții, al descifrării codurilor din carte, un moment care poate închide lectura sau o poate deschide spre alte noi experiențe de cunoaștere. Articol integral




Ministerul Educaţiei