Metode activ-participative de predare-învățare. Abordări inovative la orele de limbă și literatură română

În abundența informațională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educațional are dificilul rol de a forma personalități care să discearnă informația prețioasă de cea excedentară, să extragă esențialul din general. Astfel, în educație a apărut termenul de „educație modernă”. Înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, ci pentru „a face”, pentru a folosi ceea ce știi, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți.
Metodele active sunt acţiunile pedagogice care permit elevului satisfacerea trebuinţelor lui de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi elevi. Profesorul este animator, moderator, este cel care creează situaţiile stimulatoare, care susţine efortul elevilor.

„Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe. Stârniți numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia.” – Anatole France

Pedagogia modernă are în vedere educatori care uşurează cunoaşterea şi participă la construirea cunoaşterii. Cunoaşterea se realizează pentru că este utilă. Relaţiile educator-educat sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe respect, pe dialog constructiv, cooperare. Această viziune promovează colaborări strânse ale şcolii cu comunitatea.

Așadar, pornind de la un articol publicat la rubrica Idei, din revista Consilierul de lectură, nr. 1, 2016, articol semnat de Emilia Borza, Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, Cluj, și intitulat Zece feluri de a-i motiva pe elevi pentru lectură, am încercat și eu, de-a lungul timpului, un astfel de proiect cu elevii la care sunt profesor de limba română, elevi de gimnaziu. Inițial am început proiectul, pe care l-am numit aproape la fel îndulcind oarecum sobrietatea din el, și anume 10 feluri de a-i motiva pe copii să citească,  „furând” din ideile doamnei profesor mai sus amintite, după care, pe parcurs, le-am adaptat potrivit specificului claselor la care am predat. Ideea mea a fost să adun în acest articol 10 modalități /metode/ idei de a preda Limba și literatura română, prin metode formale sau nonformale, adăugând fotografii care să ateste modalitatea de rezolvare a temelor, dar și link-uri de pe pagina personală de Facebook unde sunt postate aceste rezultate de-a lungul anilor.

1. Răspunsul creativ presupune faptul că cititorul își exprimă înțelegerea textului prin produse artistice diverse: desen, colaj, joc de rol sau dramatizare, crearea unor diagrame sau a unui poster, scrierea unui alt text, mimă etc. Prin acest tip de răspuns, elevii construiesc semnificațiile textului într-un mod care conduce la o înțelegere de profunzime. Profesorul va putea folosi întrebări de tipul: Cum îți imaginezi…?, Ce ai schimba dacă…?, Cum ai transpune textul într-un alt limbaj?

Am aplicat această metodă la textul narativ literar Tezeu și Minotaurul, de  Florin Bican, la lecția Comparația, la clasa a V-a:
Identifică prin ce comparații este descrisă cioara în textul Cioara, de George Topîrceanu, și ilustrează asta printr-un desen, evidențiind trăsături/ aspecte ale păsării.

facebook.com/share/v/1CjDTPUgNp/

2. Metoda pălăriilor gânditoare stimulează creativitatea participanților și întruchipează șase posibilități de procesare a informațiilor, schimbarea pălăriilor oferind elevilor posibilitatea de a aborda o problemă altfel decât în maniera convențională. Aplicarea metodei la elevii din ciclul gimnazial impune existența a șase pălării/ șepcuțe/ făcute din carton, fiecare având câte o culoare: albă, roșie, galbenă, verde, albastră și neagră. Elevii pot să își aleagă pălăriile, asumându-și un anumit rol, dar rolul poate să li se impună și de către profesor. Rolurile se pot inversa și sunt definite de culoarea pălăriei:

a). Pălăria albă este neutră, simbolizând gândirea obiectivă. Elevul care poartă această pălărie oferă informații despre tema adusă în discuție, rezumă neutru, face conexiuni.
b). Pălăria roșie oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor, iar elevul care își asumă acest rol își exprimă emoțiile, sentimentele, supărarea față de personaje sau față de situațiile la care se raportează. De asemenea, poate să se refere la emoțiile sau sentimentele trăite de personaje.
c) Pălăria neagră va prezenta perspectiva gândirii negativiste și pesimiste. Purtătorul pălăriei negre este criticul, acuzatorul și cel care identifică greșelile personajului.
d). Pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive, constructive, al perspectivei optimiste asupra evenimentelor. Purtătorul ei explorează optimist posibilitățile, asumându-și adesea rolul apărătorului.
e). Pălăria verde este creativă, oferă alternative, idei noi, inovatoare, valorizează ingeniozitatea personajului.
f). Pălăria albastră conduce activitatea, definește problema și coordonează discuția. Elevul care poartă pălăria albastră va formula ideile principale și apoi concluziile.

Metoda permite atât activitatea pe grupe (elevii se împart în șase grupe, una pentru fiecare dintre pălării), cât și activitatea individuală (fiecare pălărie este purtată de către un copil).

Am aplicat această metodă la Textul narativ literar Două loturi de I. L. Caragiale, la lecția Naratorul și personajele, la clasa a VII-a:
Pălăriile gânditoare. Lucrați în șase grupe. Analizați personajul principal al textului Două loturi din perspectiva fiecărei pălării, conform indicațiilor de mai jos. Prezentați-vă, apoi, concluziile prin intermediul unui raportor al fiecărei grupe.

Pălăria albă: Prezintă informații neutre, obiective, despre personaj: nume, profesie, stare civilă, domiciliu, fapte etc
Pălăria galbenă: Menționează calitățile și acțiunile pozitive ale personajului
Pălăria neagră: Examinează critic personajul, prin prisma greșelilor și a defectelor acestuia.
Pălăria verde: Caută alternative la acțiunile personajului, propune alte soluții.
Pălăria roșie: Analizează emoțiile și sentimentele personajului și precizează reacțiile proprii în legătură cu acestea.
Pălăria albastră: Oferă o viziune de ansamblu asupra personajului, explicând acțiunile și reacțiile acestuia.

facebook.com/share/p/16c5bzutpQ/

3. Răspunsul critic este o metodă de abordare a textelor literare/ nonliterare. Cititorul își exprimă și explică/argumentează un punct de vedere, valorificându-și cunoștințele privind limbajul, structurile textuale, stilul, conceptele de teorie literară. În acest caz, elevul citează aspecte relevante din text care îi susțin interpretările, folosește în mod conștient strategiile de lectură și evaluează textele pe care le citește. Răspunsul critic solicită abilitatea cititorului de a folosi logica, raționamentul, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor. Elevul învață să își sprijine întotdeauna judecățile pe exemple din text.

Am aplicat această metodă la Textul liric Lacul de Mihai Eminescu, la lecția Limbajul figurat, la clasa a VII-a. Am propus cinci texte literare având ca simbol central floarea de mac și un text nonliterar despre aceeași floare, din Wikipedia. Proba a fost să analizeze textele din punctul de vedere al încadrării într-un text literar sau nonliterar.

Textul 1: Iar roșul mac închide floarea… (Pastel, George Coșbuc)
Textul 2: Fiindcă de-a dreapta și de-a stânga drumului se legănau lanuri de culoarea soarelui, fiindcă pe-alocuri s-alungau atâția maci… (La Medeleni, Ionel Teodoreanu)
Textul 3: Roșul macilor zugrăvea pete de sânge. (Calvarul florilor, Dimitrie Anghel)
Textul 4: un mac roș ca un potir plin de sînge trebuia să poarte la piept. (Fata din dafin, Dimitrie Anghel)
Textul 5: cum vă privesc pe malul mării de secară,/flori de mac. (Flori de mac, Lucian Blaga)
Textul 6: Macul de câmp (Papaver rhoeas) este o plantă cu flori din familia Papaveraceae. Este identic cu macul opiaceu. Semințele sunt utilizate în industria alimentară. În literatura persană macul roșu este considerat floarea iubirii. Perioada înfloririi: mai-aprilie. Are rădăcina pivotantă lungă de 25–30 cm (80 cm), groasă de circa 1–2 cm cu ramificații secundare pe o rază de circa 30–50 cm, tulpina erectă netedă cilindrică, cerificată, înaltă de circa 150 cm, simplă sau puțin ramificată. Frunzele sunt întregi alterne alungit-ovoide, acoperite cu ceară, cu margini neregulate, glabre (lipsite de peri), fața superioară cu nervură proeminentă. Florile sunt mari, solitare 1-10 pe plantă, actinomorfe, violete, albe, roz sau roșii. Fructul este o capsulă ovoidă sau ușor turtită, cu stigmat persistent (aspect de rozetă), caliciul este caduc (cade după înflorire). Toate organele plantei conțin vase laticifere cu latex care are în compoziție peste 40 de alcaloizi.

Trăsătură Textele 1-5 (literare, ficționale) Textul 6 (nonliterar, nonficțional)
Limbajul – Termenii folosiți sunt cu sens figurat sau propriu?
Raportarea la realitate – Florile prezentate au trăsături reale?
Scopul – estetic, pentru impresionarea cititorului sau informativ?

facebook.com/share/p/19cjrxZfVs/

4. Cubul este o metodă care evidențiază operațiile gândirii în raport cu un conținut. Metoda poate fi folosită atât în etapa de evaluare, cât și în cea de reflecție. Activitatea se poate desfășura individual sau în grup. Un elev sau o grupă pot rezolva toate cele șase fețe ale cubului sau numai o față. Raportarea se face în ordinea operațiilor care pot fi numerotate chiar pe cub:
1. Descrie! (se descrie un personaj, un peisaj etc.)
2. Compară! (se compară două personaje, două acțiuni etc., evidențiindu-se asemănările și deosebirile)
3. Asociază! (se cer asocieri surprinzătoare, dincolo de textul studiat)
4. Analizează! (se prezintă în amănunt toate elementele unui aspect al textului)
5. Aplică! (cerință care vizează ieșirea din text spre viață)
6. Argumentează! (se formulează o ipoteză față de care elevii sau grupa se poziționează și construiesc o justificare)

Elevii pot realiza câte un poster pe care să își noteze/ilustreze răspunsurile.

Am aplicat această metodă la Textul dramatic Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec, la lecția Semnificațiile textului, la clasa a VII-a: Cubul. Lucrați în șase grupe. Fiecare echipă își desemnează un reprezentant. Acesta va alege sarcina de lucru referitoare la versurile din finalul textului Vrem să vă dăruim câte o fereastră prin aruncarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise comenzile notate mai jos.

• DESCRIE! Realizați o descriere a cuvântului, valorificând al doilea și al treilea catren.
• COMPARĂ! Comparați primele două versuri și explicați semnificația lor.
• ASOCIAZĂ! Stabiliți corespondența dintre o carte și o fereastră, valorificând primul și ultimul catren.
• ANALIZEAZĂ! Analizați semnificația pe care autorul o dă cărții, valorificând ultimele două catrene.
• APLICĂ! Pornind de la versul „Deschizând o carte nouă”, scrie un alt catren care să transmită ceea ce reprezintă pentru tine lectura.
• ARGUMENTEAZĂ! Susțineți-vă punctul de vedere despre efectele lecturii, valorificând al doilea și ultimul catren.

facebook.com/share/p/19UyAb9j68/

5. Miniproiectul se desfășoară pe termen scurt, în grupuri mici, putând fi generate chiar spontan, fără a necesita o planificare deosebită.
Miniproiectul propus este unul centrat pe sarcină, fiindcă profesorul este cel din partea căruia vin tema și sarcina. Elevii au grad mare de autonomie, ei fiind investigatorii care își organizează activitatea, o planifică și o realizează. Copiii sunt puși de profesor într-o situație concretă în care trebuie să își dovedească competențele câștigate la limba și literatura română.

Etapa de evaluare a proiectului este foarte importantă. Proiectul presupune verificarea fiecărei investigații individuale, profesorul putând să aprecieze corectitudinea, formularea, organizarea ideilor, așezarea în pagină, făcând observații fiecărui elev, care poate reveni asupra redactării. În același timp, toate aceste rezultate pot oferi o imagine asupra activității întregii clase.

Am aplicat această metodă la textul poetic Lacul, de Mihai Eminescu, la lecția Limbajul figurat, dar și activitate pentru a celebra Ziua Culturii Naționale, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie, când se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, De mă găsesc iar singur…, la clasa a VII-a:
Elevii au avut de identificat motive literare în operele eminesciene: teiul, trestiile, florile, noaptea, somnul, steaua, codrul, lacul, luna, de ilustrat prin desen pentru recrearea atmosferei poetice.

facebook.com/share/p/16VB8Knzqg/

6. Lectura în lanț, lectura ștachetă este o metodă de citire care antrenează întreaga clasă. Fiecare elev citește câte un fragment, fiind urmat de colegul său, și tot așa până la terminarea textului.

Metoda solicită atenție concentrată din partea fiecărui elev și capacitatea de a citi corect și fluent. Este bine să fie folosită frecvent pentru lectura ce urmează lecturii expresive făcute de profesor.

Am aplicat această metodă la textul narativ literar D-l Goe..,  de I.L. Caragiale, la prima lecție, de familiarizare cu textul, la clasa a VI-a, în perioada pandemiei, ca activitate online:

facebook.com/share/v/15qVaVuBwn/

Se poate întocmi ulterior o Fișă de evaluare a lecturii:

7. Explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute. Alina Pamfil arată în lucrarea Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise că există trei soluții didactice:
a). situarea momentului după prima lectură, lăsând elevii să recepteze textul afectiv, nefragmentându-l cu explicații;
b). situarea momentului înainte de prima lectură pentru ușurarea înțelegerii textului, cu atât mai mult cu cât s-ar putea să fie vorba de cuvinte importante pentru semnificația textului.
c). fragmentarea momentului, sensul unor cuvinte fiind explicat înainte de prima lectură și al altora după prima lectură.

Soluția aleasă depinde de text și de numărul de cuvinte necunoscute. Profesorul trebuie să intuiască dificultățile lingvistice ale textului și să verifice dacă elevii cunosc sensul unor cuvinte care le pot fi necunoscute. Este bine ca elevii să fie învățați să folosească subsolul cărților, unde există explicații ale sensurilor cuvintelor.

Am aplicat această metodă la textul narativ literar Moara lui Călifar, de Gala Galaction, la prima lecție, după prima lectură, la clasa a VII-a:
Elevii au avut de căutat în dicționar sensurile termenilor populari și regionali: agurizar, dedițel, făcău, găvan, hârbuit, ipingea, a se izvodi, odor, a oticni, pricolici, a se pricopsi, răboj, rotoghilă, scoc, siv, spumegai, stânjen, stei, vechil, zăgaz și de ilustrat prin desen pentru înțelegerea mai clară a acestor sensuri.

facebook.com/share/p/1AdJnXYHLc/

8. Turul galeriei este o metodă care dezvoltă gândirea critică și abilitățile de colaborare ale elevilor. În grupuri de câte 4-6 elevi, se lucrează la o problemă, rezultatul putându-se materializa într-un poster sau o schemă, un tabel, un set de idei, un desen etc. Produsele/ posterele realizate sunt afișate pe pereții clasei, transformând-o într-o ”galerie”. Alături de produs se lipește o foaie A4 sau un post-it. În grupuri, elevii examinează produsele și notează sugestii, comentarii, formulează întrebări pe foaia asociată produsului. După ce se încheie turul galeriei, elevii revin în fața produsului lor și îl reexaminează pe baza observațiilor primite.

Am aplicat această metodă la textul narativ literar în proză Oracolul, de Mircea Cărtărescu, la lecția Etapele acțiunii (momentele subiectului literar), la clasa a VI-a:

Elevii au fost împărțiți pe grupe de câte 2-3. Au avut de ordonat secvențele textului în succesiunea apariției lor în text, de asociat secvențele cu momentele acțiunii, apelând la cuvintele-cheie și la planul simplu de idei, iar ulterior de transpus aceste momente prin desen. La ora următoare, desenele au fost înrămate și agățate pe pereții clasei sub forma unei ”galerii”, apoi au fost analizate pe baza metodei turul galeriei.

facebook.com/share/p/1JzM9kUE7v/

9. Harta/ rețeaua personajelor este o metodă grafică de prezentare a unui personaj, analogă ciorchinelui sau rețelei de semnificații. Este o metodă prin care se stabilește sistemul relațiilor dintre personaje printr-un organizator grafic. Intră în tipul hărților conceptuale sau cognitive, ce oglindesc înțelegerea unui text și modul de gândire al celor care le elaborează. Între elementele unei hărți conceptuale se stabilesc relații evidențiate prin linii de interconectare, putându-se scrie și exemple care să ilustreze relațiile respective. Este obligatorie discutarea planșelor pentru a se observa dacă acestea corespund sau nu textului.

Am aplicat această metodă la Textul narativ literar în proză Cum e lumea de Veronica D. Niculescu, la lecția Naratorul, personajele, autorul. Enumerația, la clasa a VII-a:
Harta personajelor. Lucrați în grupe de câte 4-5 elevi.

• Pe o foaie mare, scrieți în centru numele personajului principal. Adăugați, sub nume, trăsătura morală cea mai importantă a personajului.
• Notați apoi, în jurul său, celelalte personaje din text. Evidențiați, prin săgeți, legăturile dintre ele.
• Menționați, pe săgeți, tipul de relație dintre personaje. Puteți introduce în produsele voastre și desene.
• Prezentați harta realizată în fața clasei.

facebook.com/share/p/194LqFcz3y/

10. Coperțile vii, copiii-cărți, cărțile-copii, biblioteca vie este o metodă nonformală, amuzantă de a stimula interesul pentru lectură și creativitatea elevilor, prin posibilități inedite de procesare a informațiilor. Metoda oferă elevilor posibilitatea de a aborda o problemă altfel decât în maniera convențională. Aplicarea metodei la elevii din ciclul gimnazial impune confecționarea din carton a unor obiecte vestimentare, rochițe, bluze, corsete, armuri, bluzoane, chiar a unor tricouri pictate, care imită/reproduc originalul coperții de carte preferate. Copiii se îmbracă ulterior în coperta cărții preferate, și intră în dialog cu eventuali cititori. Biblioteca vie funcționează astfel ca o bibliotecă obișnuită – cititorii vin și împrumută cărți pentru o perioadă limitată de timp pe baza prezentărilor și recomandărilor făcute.

Pregătirea unei biblioteci vii presupune mai multe etape:

• Profilul și selecția cărților
• Alegerea locului de desfășurare
• Pregătirea propriu-zisă: confecționarea din carton (decupaj, desen, contur, etc.)
• Întâlnirea cărților
• Recomandările din biblioteca vie

Metoda are impact asupra elevilor, creând o punte de dialog între aceștia. Cărțile au ocazia să își prezinte ”povestea” și să ofere vizitatorilor bibliotecii o nouă perspectivă asupra temei, personajelor, citatelor reprezentative.

Am aplicat această metodă, ca modalitate de inventariere a intereselor de lectură, la clasele a V-a și a VI-a: facebook.com/share/v/1ETQx7u9xX/

Bibliografie
Caradan L., Gherghescu I., Crăciun B. – Misterioasa viaţă a reptilelor, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2001;
Hussar Elena, Aprodu Diana şi co. – Şcoala incluzivă-şcoală europeană, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău, 2007;
Petrescu I.C. – Şcoala activă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973