Cultivarea simțului moral la elevi – exemple de bune practici

Ȋn secolul XXI, schimbӑrile survenite ȋn societӑtile occidentale creeazӑ noi provocӑri și supun la presiuni societӑțile nou democratizate. Provocӑrile sunt multiple și pentru noi, profesorii, care lucrӑm cu generații de elevi și pӑrinți, generații ce ȋși cunosc foarte bine drepturile, dar sunt dispuse din ce ȋn ce mai puțin sӑ-și respecte ȋndatoririle. Nu vom analiza și nici enumera cauzele care au generat dezechilibrul moral al societӑții noastre, ȋn schimb vom sublinia importanța educației morale ȋn formarea noilor generații.
Universul copilӑriei ȋnseamnӑ veselie, seninӑtate, de multe ori inconștiențӑ, imaginație debordantӑ, credința cӑ totul este posibil. Ȋn viziunea lor, lumea ȋnconjurӑtoare este un imens parc de distracții. De ce sӑ-i dezamӑgim și sӑ le prezentӑm lumea altfel decȃt o vӑd ei? De ce sӑ nu lӑsӑm deoparte prejudecӑțile, comoditӑțile și clișeele și sӑ intrӑm noi, cei mari, ȋn lumea lor, prezentȃndu-le conținutul curricular și formativ ȋntr-un mod inedit, care sӑ-i ȋncȃnte? De cȃte ori nu am auzit afirmația cӑ nu e interesant ce se predӑ la școalӑ?
Mulţi dintre noi îşi amintesc zilele în care stăteam cuminţi în bănci, cu mâinile la spate şi ascultam prelegerile fără sfârşit ale dascălului, răspunzând doar atunci când eram întrebaţi. Acesta este modelul elevului cu care suntem familiarizaţi, un model tradiţional. Ce putem aşeza în locul său?
Articol integral

Echilibrul dintre informativ și formativ în procesul de predare-învăţare

În constituirea modelului prin care profesorul poate controla procesul învăţării, e inevitabil să apară problema raportului informativ-formativ.
A limita procesul de predare-învăţare la caracterul informativ este o greşeală tot atât de mare cu a-l limita la caracterul formativ. Nu trebuie trasată o graniţă între acestea, ci creat un echilibru care să menţină balanţa la nivelul unei metodologii eficiente ce trebuie să răspundă noilor tendinţe în didactica modernă.
În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi trebuie să utilizăm cu precădere, unele strategii activ-participative. Acestea marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice, dar nu trebuie rupte de cele tradiţionale.
Articol integral