Avantajele și dezavantajele teleșcolii

Dacă ești dascăl, sigur te-ai confruntat sau remarci anumite avantaje și dezavantaje în colaborare cu elevii sau studenții pe care îi formezi în varianta on-line. Îți este mai bine, mai ușor, te regăsești sau nu îți face plăcere, este mai obositor? Sunt doar câteva dintre întrebările care apar în mintea noastră, a profesorilor.

De aproape patru luni, oamenii au făcut cunoștință cu un nou acronim, COVID19, cu multiple influențe asupra unor grupuri-țintă care s-au diversificat pe parcurs, reușind să producă deja schimbări majore la nivel medical, social, psihologic, lingvistic, economic, educațional, familial și implicit personal.

La început, cadrele didactice aveau un grad mai mare de relaxare, întrucât erau convinse că noul virus nu se dezvoltă în corpurile copiilor, apoi au aflat că aceștia ar putea fi potențialii purtători și a apărut teama. Predând în Școala Europeană Luxembourg II, mi-amintesc de sfârșitul lunii februarie când, înainte de parcurgerea conținuturilor propuse predării, le făceam instructaj elevilor despre igiena personală, în special a mâinilor și de asemenea le spuneam cât de importantă este distanțarea socială. Timp de două săptămâni, am lucrat diferit din punct de vedere psihologic și metodic și am avut un sentiment straniu, necunoscut, conștientizând că nu eram pregătită ca dascăl pentru o asemenea experiență. Unul dintre avantajele mele la momentul acela a fost numărul mic de elevi din fiecare clasă (4-5 în medie) și am înțeles cât de important este acest aspect și că ar trebui să se ia măsuri de către persoanele autorizate, astfel încât masele de elevi să se reducă. Pe lângă acest avantaj, am descoperit și altele: holurile largi, încăperile spațioase, varietatea curților pentru pauză, spațiul generos al bibliotecii, multele bănci și săli pentru destindere ale elevilor, sala profesorilor mare, sala cu cele opt copiatoare de ultimă generație în care putea păstra ușor limita socială, sala cu diferite calculatoare pentru profesori și bineînțeles posibilitatea ca aproape toți dascălii să aibă sala lor de clasă, elevii fiind cei care vin spre profesori, nu invers. Zi de zi, subiectul fierbinte, de interes general, era numărul persoanelor infectate în Luxembourg, în România și în toată lumea. Deși eram de departe de locurile natale românești, atât eu, cât și elevii ne simțeam mai aproape de cei dragi ca niciodată. Cred că de la Revoluția din 1989, nu am avut trăiri așa de puternice, cu toate că la acea dată mă aflam în perioada copilăriei târzii. Am remarcat spiritul de solidaritate, bunătatea, dorința de ajutor și sinceritatea românilor din diaspora, parcă era și este un tablou eschatologic, după cum mărturisea unul dintre elevi.

Pe fundalul neliniștii, al fricii accentuate, al confuziei, al îngrijorării și al incertitudinii, se poate vorbi despre un nou profil comportamental și atitudinal nu doar pentru elev, ci și pentru profesor, fiindcă în școlile europene (Luxembourg, Belgia, Italia, Franța, Spania, Germania etc.), cursurile se țin de la distanță.

În Școala Europeană din Luxembourg II, profesorii au fost anunțați cu aproximativ două săptămâni înainte că, în eventualitatea unei comunicări, procesul educativ va continua în varianta teleșcoală, apelând la programul Teams. În acest sens, informaticienii au ținut un training pentru cadrele didactice cu scop informativ. Am apreciat buna organizare, implicarea și disponibilitatea de a răspunde unor întrebări înainte de a se munci de acasă.

În cele ce urmează, aș enumera câteva dezavantaje pe care le-am identificat în varianta susținerii activităților de învățare la distanță, online:

• lipsa unei comunicări eficiente
• oboseala fizică și psihică
• dureri în zona oculară, cervicală și lombară
• petrecerea timpului îndelungat în fața unui device
• absența mișcării
• conexiune slabă la internet
• probleme tehnice
• absența contactului direct
• relaționare virtuală
• factori externi perturbatori
• imposibilitatea de a deține un calculator (dacă sunt mai mulți frați sau în mediile rurale)
• predare superficială fără posibilitatea de notare a ideilor pe tablă
• imposibilitatea de verificare a elevului
• dublarea temelor
• neadaptarea profesorului la noua tehnologie
• imposibilitatea de exprimare a unor stări sufletești
• crearea dependenței de aparat
• comportamente deviante
• imposibilitatea de a lucra din același spațiu
• neputința de a lucra în echipe.

Dintre beneficiile teleșcolii, aș preciza:

• trezitul mai târziu
• hrănitul corespunzător, mai sănătos
• respectarea celuilalt pentru a auzi informația transmisă de către profesor
• lucrul într-un spațiu confortabil
• plăcerea de a se afla în fața calculatorului
• evitarea aglomerației din mijlocul de transport
• eficientizarea în organizarea timpului
• păstrarea contactului cu profesorul prin chat, call sau videochat
• îndeplinirea mai rapidă a unei sarcini de lucru
• posibilitatea de testare și de ascultare a elevilor
• adaptarea dascălului la lumea digitală pe care o poate înțelege mai bine
• creativitatea
• insistarea pe munca individuală
• responsabilizarea elevilor
• primirea mai rapidă a sarcinilor de lucru îndeplinite
• monitorizarea elevilor de către părinți.

În această perioadă a stării de urgență, a apărut sentimentul accentuat de dor accentuat al elevilor față de școală. Dragul și dorul de școală apar în situații-limită, nu în condiții de relaxare, de prosperitate, de confort sau de posibilitate. Oare elevul va prețui mai mult valorile educaționale? Nu am certitudinea unei transformări, ci a rămânerii pe poziție. Am devenit ca profesori și ca elevi ofertanți și avem un discurs declarativ cu privire la școală:

– Dacă mă voi întoarce, voi învăța.
– Dacă aș fi la școală, i-aș respecta pe colegi și pe profesori.
– Dacă eram în clasă, mi-aș fi dat interesul.
– Dacă aș da un test, aș lua note mari.
– Dacă eram la școală, aș fi putut preda mai bine, mai eficient.
– Dacă aveam tabla, puteam să notez ideile principale etc.

Ce ar fi să îndepărtezi conjuncția subordonatoare DACĂ, urmată în general de un verb la modul condițional-optativ?! Se scriu și se spun facil declarații, dar este dificil a le dovedi faptic. Acum, în momentul crizei, fiecare (dascăl / elev) este și va fi identic. O schimbare de mentalitate și de comportament nu are loc într-un timp scurt pe fondul fricii și al incertitudinii, ci este un proces de lungă durată care presupune mai întâi conștientizarea.