Avantajele utilizării instrumentelor şi resurselor TIC în cadrul orelor de limba şi literatura română

Reforma învăţământului beneficiază și de introducerea tehnologiei în procesul educaţional, programul SEI fiind inițiat în învățământul românesc în anul şcolar 2001-2002. Programul de informatizare nu-şi propune înlocuirea profesorilor sau a manualelor, cum fals au considerat unii, ci a venit cu o alternativă la metodele tradiţionale de predare-învăţare-evaluare.
Articolul vorbește despre avantajele utilizării instrumentelor și resurselor TIC la disciplina limba și literatura română.

Calculatorul a devenit util, în timp foarte scurt, atât elevilor, cât şi profesorilor, iar folosirea acestuia în cadrul orelor la disciplina limba şi literatura română a îmbunătăţit calitativ procesul instructiv-educativ prin avantajele pe care le are, dintre care amintim:

• formarea deprinderilor practice utile;
• stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
• stimularea capacităţilor de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă;
• întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
• conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi găsesc aplicabilitatea ulterioară;
• dezvoltarea unui climat competitiv, stimulat de dorinţa de autodepăşire;
• formarea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă;
• integrarea mai uşoară a elevilor cu nevoi educaţionale speciale în procesul educaţional şi, ulterior, în societate etc.

Un rol major îl are integrarea TIC în fiecare segment din desfăşurarea activităţii didactice, asigurându-se coerenţă în aplicare, la nivelul predării, învăţării şi evaluării.

Predarea va fi modernizată şi eficientizată prin diversificarea modalităţilor de transmitere a cunoştinţelor. În activitatea de învăţare, ponderea TIC creşte deoarece elevul actual are o gândire digitală şi abilităţi tehnice care îi facilitează activitatea.

Conceptul de învăţare apare nuanţat: învăţarea dirijată în cadrul şcolii, învăţarea individuală (acasă) şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. Într-o primă fază, profesorul este indispensabil în ceea ce priveşte pregătirea elevului, oferindu-i acestuia în primul rând un model acţional şi comportamental. Apoi elevul poate şi trebuie să devină independent în activitatea de învăţare, procesul complex de învăţare asigurând, aşadar, dezvoltarea iniţială a unui parteneriat elev – profesor, din care să rezulte învăţarea independentă a elevului ca o premisă a învăţării pe tot parcursul vieţii. În ceea ce priveşte evaluarea, utilizarea TIC duce la dezvoltarea concomitentă a celor trei componente: evaluarea, autoevaluarea şi coevaluarea şi elimină percepţia negativă pe care de cele mai multe ori elevul o are în legătură cu acest aspect al demersului didactic.

Utilizarea TIC în activitatea de predare – învăţare –evaluare la limba şi literatura română îl activizează pe elev în raport cu propria formare, permiţându-i:

• să dobândească deprinderea de a întreţine un dialog interactiv, calculatorul fiind un partener de lucru;
• să înveţe cum să beneficieze de accesul la informaţii, prezentate în moduri diferite de vizualizare;
• să resimtă sprijinul oferit de multiplele reprezentări statice şi dinamice în exersarea competenţelor şi în aprofundarea înţelegerii şi reţinerii cunoştinţelor noi;
• să îmbine în mod echilibrat activităţile de învăţare individuală cu cele de învăţare colaborativă;
• să recunoască avantajele lecţiilor interactive;
• să recunoască şansele oferite de feedback-ul secvenţial şi operativ în validarea imediată a răspunsurilor şi în autoreglare, în stimularea autoinstruirii, a autonomiei în învăţare, condiţie esenţială pentru marea provocare a învăţării continue.

Produsele software (softurile educaţionale sau didactice) reprezintă instrumente interactive ce vin în sprijinul activităţii instructiv-educative. Acestea trebuie să reprezinte o provocare din punct de vedere cognitiv, să fie atractive şi să-i motiveze pe elevi, astfel încât să-i transforme în participanţi activi în procesul de învăţare. Softurile educaţionale pot fi grupate în mai multe categorii, în raport cu funcţia pedagogică specifică pe care un soft o îndeplineşte în cadrul unui proces de instruire. Dintre acestea amintim:

Softurile de exersare prin care se realizează exersarea individuală pentru însuşirea unor date,  procedee, tehnici sau formării unor deprinderi specifice. Acestea vin în sprijinul profesorului în ceea ce priveşte realizarea activităţilor de exersare, permiţând elevului să lucreze în ritm propriu şi să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.

Softurile concepute sub formă de jocuri didactice sunt utilizate în cadrul unui proces de rezolvare de probleme ce presupune aplicarea inteligentă a unui set de reguli sau în amplificarea posibilităţilor de explorare euristică a realităţii, creşterii motivaţiei, a nivelului de efort sau a încurajării lucrului în echipă.

Softurile interactive pentru însuşirea unor cunoştinţe noi creează un dialog între educabil şi programul respectiv. Interacţiunea poate fi controlată de calculator (dialog tutorial) sau de educabil (dialog de investigare). În cazul primei situaţii, un tutore preia, de regulă, una din funcţiile profesorului, fiind construit pentru a-l conduce pe educabil în procesul de învăţare, pas cu pas, după o strategie stabilită de proiectantul softului.

În cadrul softului de investigare, elevului nu i se indică calea se parcurs, ci i se oferă un mediu din care elevul îşi extrage toate informaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinii. Astfel, se determină individualizarea parcursului în funcţie de nivelul de pregătire al fiecărui elev. În ultimii ani se proiectează şi se experimentează medii de învăţare cu o interacţiune extrem de complexă, bazată pe utilizarea inteligenţei artificiale, demers cunoscut sub numele de instruire inteligentă asistată de calculator.

Softurile pentru testarea cunoştinţelor apar uneori independente, alteori ca făcând parte dintr-un mediu de instruire complex. Rezultatul evaluării este afişat la sfârşitul testului şi asigură elevului posibilitatea de revenire asupra rezultatelor incorecte din răspuns. Caracterul corectiv al testului este dat de atenţionarea „Mai încearcă o dată” în caz de răspuns incorect.

Softul multimedia este conceput şi dezvoltat prin ansamblul tehnologiilor de comunicare electronică, care permit crearea, stocarea, transmisia şi exploatarea datelor numerice, textuale, sonore şi vizuale, a imaginilor statice şi dinamice, utilizând simultan mai multe medii de comunicare. Un asemenea produs informatic cuprinde fişiere care conţin descrierea vizuală sau în formă de program a scenariului de prezentare (fişiere cu sunete, imagini, baze de date, biblioteci cu legare dinamică). Acest soft a atras opinii pro şi contra în ceea ce priveşte caracterul formator, părerile oscilând între faptul că reprezintă un abuz de imagine, sunet şi text, reprezentând o cultură mediocră ce duce la lipsa afectivităţii şi a legăturii sincere şi directe dintre indivizi până la ideea că acest soft educaţional intercalează tot ceea ce ţine de sfera cunoaşterii într-un ambalaj artistic şi emoţional, imposibil de atins cu mijloacele învăţământului tradiţional.

Internetul reprezintă sursă-resursă de informaţii şi de învăţare dirijată şi, în acelaşi timp, un excepţional suport în activităţile de predare – învăţare – evaluare ,prin accesul la informaţie, actualizarea informaţiilor în timp real şi exersarea capacităţilor comunicative.

Câteva aplicaţii online care pot contribui la formarea, dezvoltarea şi consolidarea competenţelor specifice la limba şi literatura română sunt enumerate în continuare.

Google Docs reprezintă un instrument online pentru crearea, în colaborare, de documente, prezentări, chestionare sau alte activităţi de grup. Permite formatarea, încărcarea de imagini comentarii, iar colaboratorii pot fi invitaţi să participa la activitate prin e-mail. Documentele realizate astfel sunt stocate online ţi pot fi accesate de oriunde există conexiune la Internet.

Wikispaces reprezintă o aplicaţie care permite crearea unui site web al cărui conţinut este creat, în colaborare, de către utilizatori, păstrând versiunile succesive. Această aplicaţie conţine forum, inserare de fişiere, linkuri, imagini, statistici şi un număr nelimitat de pagini.

Padlet permite crearea unui avizier virtual pe care pot fi postate scurte mesaje conţinând text, imagine sau legături. Momentele de brainstorming se pot baza pe o astfel de aplicaţie. Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu ajutorul URL-ului.

Glogster reprezintă o aplicaţie simplă pentru crearea de postere interactive, combinând imagini, video, muzică, fotografii, linkuri pentru a crea pagini multimedia; are avantajul de a fi incorporat în orice pagină web.

Prezi ajută, ca şi aplicaţia precedentă, la crearea de prezentări, oferind posibilităţi de zoom, itinerar al prezentării, inserare de legături, imagini, videoclipuri, texte, desene, fişiere pdf, desene, fiind diferit de PowerPoint prin modul în care se poate organiza informația.

Skype este un instrument gratuit de colaborare şi comunicare, care permite utilizatorilor să efectueze convorbiri telefonice prin Internet.  Skype-ul permite o serie de facilităţi: mesaje text,convorbiri, videoconferinţe, transmitere de fişiere şi vizualizarea desktopului partenerului.

Google Groups creează grupuri de discuţii publice sau private bazate pe interese comune, permiţând crearea de profiluri ale utilizatorilor, de mesaje şi de fişe de discuţie, postare de fişiere.

Hot Potatoes cuprinde şase aplicaţii gratuite pentru crearea de teste interactive: cu răspuns multiplu, răspuns scurt, cuvine încrucişate, formare de perechi, ordonare şi completare de fraze (necesită download şi instalare).

Bubble.us este o aplicaţie simplă pentru crearea de hărţi conceptuale colaborative online, hărţi ce pot fi printate, trimise prin e-mail, stocate sau exportate ca imagini sau html pentru a fi publicate pe blog sau în pagină web.

Am ales prezentarea acestor aplicaţii deosebit de atractive, deoarece ele pot fi utilizate cu succes la orele de limba şi literatura română în diferitele momente ale lecţiei.