Cadrul normativ al Republicii Moldova privind aplicațiile TIC în sistemul de învățământ
Absolvent al Universității Pedagogice Ion Creangă, Chișinău, Facultatea de Istorie și Etnopedagogie, specialitatea istorie. În prezent, profesor titular la Liceul Teoretic Ion Luca Caragiale, Orhei, grad didactic superior, cu o experiență didactică de 18 ani.
În condițiile globalizării economiei şi accelerării dezvoltării tehnologiilor informaționale (TIC), este necesară o nouă abordare privind educația tinerei generații. În Republica Moldova, acest fapt îl observăm începând cu anul 2000, odată cu implementarea noilor politici educaționale în care elevii sunt educați pentru a face față schimbărilor lumii contemporane. În aceste condiții, implementarea TIC în învățământ este esențială, deoarece contribuie la schimbarea accentelor în educație, în care școala formează indivizi care fac față incertitudinii și inovării.
În prezent, în Republica Moldova principalul document de politici în domeniul educaţiei privind utilizarea TIC în sistemul educațional îl reprezintă Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, care, stabileşte obiectivele şi sarcinile pe termen mediu în vederea dezvoltării educaţiei şi defineşte orientările şi direcţiile prioritare. În contextul reformei educaționale, acestea sunt preconizate a fi realizate prin intermediul unor acțiuni prioritare din partea statului: acces la Internet, utilizarea TIC în procesul de examinare și evaluare, integrarea cursurilor on-line în activitatea la clasă,utilizarea conținuturilor digitale la clasă. Aceste acțiuni sunt concepute ca un proces evolutiv și dinamic orientându-se spre crearea unui sistem educaţional informatizat, interactiv și creativ, ca finalitate având loc creșterea calităţii nivelului educaţional.
În strânsă legătură cu prioritățile „Educaţia-2020” este și problematica de coordonare a elementelor intersectoriale, astfel în anul 2015 a fost aprobată Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021. Strategia are drept scop stimularea dezvoltării tehnologiilor informaționale și comunicaționale fiind axată pe 3 priorități [1] :
- excelenţă în educaţie şi cercetare în domeniul IT;
- mediu de afaceri, facilităţi economice şi inovaţie în domeniul IT;
- pieţe şi parteneriate internaţionale.
Prioritatea de bază a Strategiei este excelența în educație, în care se regăsesc următoarele intervenții planificate: încurajarea elevilor să-și aprofundeze cunoștințele în domeniul TIC, introducerea orelor TIC în cadrul activităților extracurriculare, creşterea capacităţii instituţiilor de învăţămînt în domeniul TIC etc. Aceste acțiuni au drept scop implimentarea unor inițiative și proiecte care vor spori numărul specialiștilor în domeniul IT [1].
La etapa actuală, aplicarea TIC în învățământ reprezintă o prioritate pentru sistemele educaționale din țările europene, inclusiv și Republica Moldova. Cercetările din domeniul educațional cu aplicarea posibilităților TIC [2], [3], [4], arată că noile tehnologii permit creşterea substanţială a eficacității învăţării. Așadar, la nivelul politicilor educaționale de stat sunt necesare unele schimbări care vor determina dotarea instituțiilor de învățământ cu echipament necesar ulterior digitalizarea sistemului care vor aduce beneficii atât elevilor, cadrelor didactice, cât şi întregii societăţi în general.
Analizând datele cu privire la cheltuielile pentru educație în perioada 2005-2014 [4], observăm că ponderea cheltuielilor în această ramură este una constantă din Produsul Intern Brut (PIB) încadrându-se între valorile minime de 7% în anii 2013 și 2014 și valoarea maximă de 9,4 % în anul 2009. Aceste valori sunt cele mai mari în regiune, unde ponderea în PIB a cheltuielilor pentru educație sunt încadrate între valorile de 2,8%-5% în state cum ar fi: România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia [5].
Chiar dacă cheltuielile pentru educație reprezintă una dintre ramurile prioritate finanțate de guvernele din această perioadă, o bună parte din resurse sunt direcționate spre domeniul salarizare și întreținere a instituțiilor [6], pentru domeniul infrastructura informațională sau investiții capitale resursele sunt insuficiente pentru computerizarea și digitalizarea sistemului educațional. Din această cauză indicatorul de calitate a sistemului educațional este 3.2 fiind unul dintre cele mai redus comparativ cu alte state din regiune unde se atestă scorul de 3.8-4.1 [7]. Cu toate acestea, în ultimii ani au fost întreprinse acțiuni concrete pentru dezvoltarea cadrului normativ și a infrastructurii necesare privind implementarea TIC în educație [7] :
- au fost elaborate și aprobate Standardele minime de dotare cu mijloace TIC a instituțiilor de învățământ general
- au fost elaborate Standardele de competente digitale ale elevilor și Standardele de competente digitale ale profesorilor
- a fost elaborat proiectul Planului de acțiuni privind e-Educație 2015-2020.
- a fost administrat grantul de 300.000 USD, prin care 40 de instituții au fost dotate cu un set de calculatoare și table interactive
Datele prezentate mai sus sunt invers proporționale în raport cu infrastructura informațională și nivelul de dezvoltare a indicatorilor TIC în care atestăm următoarea situație [8]:
- Disponibilitatea calculatoarelor în gospodărie este de 58%;
- Ponderea gospodăriilor conectate la internet este de 53%;
- Tipul de bază al conexiunii la internet este ADSL 47%;
- Cota utilizatorilor calculatorului este de 55%.
Conform datelor prezentate în Indicele de infrastructură, acces, conținut digital şi servicii electronice pentru Republica Moldova identificăm faptul că la nivel mondial și european, Republica Moldova cunoaște în ultimii trei ani progrese considerabile în infrastructură și acces, conținut digital şi servicii electronice.
De asemenea, pentru Republica Moldova se atestă o tendință de dezvoltare continuă a sectorului informațional și digitalizare a populației care contribuie la fortificarea capacităților de utilizare a beneficiilor TIC în diferite domenii. Astfel, dacă în anul 2000 în RM existau 53,894 persoane care aveau acces la internet ceea ce reprezenta 1,3% din rata de penetrare a serviciilor de acces la internet (RPSAI), în anul 2016 au fost atestați 1,946,111 de utilizatori sau 47,9% din RPSAI [9] .
Generalizând datele prezentate, putem conchide că la etapa actuală, elaborarea politicilor și coordonarea punerii lor în aplicare sunt, fără îndoială cele mai importante acțiuni pentru implementarea cu succes a a reformei învățământului din Republica Moldova. Schimbările produse în domeniul TIC afectează evident toate domeniile, inclusiv cel al educației, în această ordine de idee în scopul integrării eficiente a TIC în educație, la nivel de stat au fost preconizate un șir de acţiuni prioritare de dezvoltare a sistemului de învățământ din țară:
- Programul Prezidenţial „SALT” (2004) pentru implementarea TIC în sistemul de învăţământ;
- Aprobarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale –“Moldova electronică” (2005) ;
- Aprobarea Planurilor de activitate şi crearea grupurilor de lucru interministeriale, în vederea eficientizării implementării Programului „SALT” şi dezvoltării infrastructurii informaţional-tehnologice a sistemului educaţional al RM (2006, 2007) ;
- Aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional Educaţional (SIE) (2007) şi elaborarea documentaţiei tehnice pentru două subsisteme ale SIE: implementarea TIC în educaţie şi instruirea cadrelor didactice şi manageriale;
- Strategia Națională de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova digitală 2020” Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 857 din 31 octombrie 2013 ;
- Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020” ;
- Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.254 din 14 mai 2015 .
Acestea, sunt orientate spre informatizarea învățământului care va duce inevitabil la creșterea performanțelor și va pregăti tinerii pentru a satisface cerințele actuale ale pieței muncii.
Bibliografie
1. Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.254 din 14 mai 2015
2. Bounegru T. Instruirea computerizată. Chişinău: CE USM, 2001. 244 p.
3. Bostan I., [et. al.]. Bunele practici de instruire E-Learning/ Online : Culegere de articole, Chișinău, 2014 , 297 p
4. Gremalschi A. Impactul noilor tehnologii informaţionale în educaţie, Chişinău, 2003,62 p.
5. EUROSTAT. Bază de date.[on-line]. Disponibil pe Internet: ec.europa.eu/eurostat/data/database
6. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”
7. Raportul Global de Competitivitate 2014-2015” The Global Competitiveness Report 2014-2015, p.458 [online]. [accesat 20 octombrie 2020]; Disponibil: www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2014-15.pdf
8. Raport analitic asupra rezultatelor sondajului „Percepția, asimilarea și susținerea de către populație a e-Transformării Guvernării în Republica Moldova”, IPP, noiembrie 2012, p.14
9. Internet Users in Moldova (2016*) [online]. [accesat 20 octombrie 2020]; Available from: URL: internetlivestats.com/internet-users/moldova/
history.uaic.ro/studenti/studii-de-licenta-id/platforma-blackboard/
Cuvinte cheie: TIC, Republica Moldova, educație, politici educaționale, strategie
Accesări: 372




Ministerul Educaţiei