Chestionarul, o modalitate de a ne cunoaște mai bine elevii

Consider că întrebările adresate elevilor, precum și modul de interpretare al răspunsurilor obținute, pe ani diferiți de studiu, constituie un real sprijin în mai buna cunoaștere a colectivelor de elevi, a particularităților care țin de vârsta acestora.
Ca profesor de limba și literatura română, îmi doresc ca literatura și lectura să își recapete un loc aparte în inima copiilor, iar ceea ce este receptat acum ca obligație, să devină ”Aș vrea… Vreau! Îmi place!”.

Cu toții știm că lectura a devenit, din păcate, un element de reală tortură, pentru cei mai mulți dintre elevii noștri de astăzi. Articolul prezintă interpretarea chestionarului Cum citim?, chestionar aplicat unui număr de 127 de elevi ai claselor a V-a, de la Școala Gimnazială din Ilișești, județul Suceava. Este menționată structura chestionarului, sunt amintite obiectivele acestuia, precum și analiza și interpretarea chestionarului, pentru fiecare întrebare în parte. Voi prezenta modul în care au răspuns doar cei 29 de elevi ai celor două clase a V-a.

Chestionarul Cum citim? și-a propus să evalueze gradul de importanță pe care elevii îl acordă lecturii, să identifice, cu scopul de a remedia, problemele legate de cât, cum și ce anume citesc copiii din ziua de astăzi. Rezultatele finale ale acestui chestionar au fost prezentate în cadrul unei activități de cerc pedagogic, cu tema Strategii de dezvoltare a competenței culturale a elevilor, prin valorificarea lecturii operelor literare.

Structura chestionarului: 10 întrebări, dintre care:

• 6 întrebări închise (cu variantă de răspuns)
• 2 întrebări semiînchise
• 2 întrebări deschise (cu completarea răspunsului de către elevi)

Obiectivele chestionarului:

• Evaluarea gradului de importanță pe care îl acordă elevii lecturii;
• Identificarea unui stil propriu de lectură;
• Identificarea categoriilor de texte citite de elevi;
• Evaluarea gradului în care textele literare dezvoltă competența culturală.

1. Ce atitudine ai față de citit?
a. Este una dintre pasiunile mele  (25%)
b. Consider că este o activitate plictisitoare (0%)
c. Este necesar în procesul de învățare (53,57%)
d. Nu mă atrage prea mult, dar cred că dezvoltă vocabularul (3,57%).

Conform răspunsurilor oferite, niciun elev nu consideră că lectura este o activitate plictisitoare, cei mai mulți considerând însă că este necesară în procesul de învățare (53%). Elevii conștientizează importanța lecturii, dar doar 25% spun că este una dintre pasiunile lor.
Prin urmare, unul dintre rolurile activității didactice specifice acestui nivel inițial de studiu ar fi acela de conștientizare a importanței lecturii, astfel încât, pe parcursul ciclului gimnazial, elevii să nu considere această activitate doar ca pe o obligație, ci să fie atrași voluntar în procesul de lectură.

2. Ce cărți citești, în general?
Variantele libere oferite de elevi:
a. Basme (72,41%)
b. Cărți de aventură (10,34%)
c. Cărți de aventură și basme (10,34%)
d. Nu prea citesc (5,89 %)

La această vârstă, cei mai mulți dintre copii citesc basme și cărți de aventură, doi din cei 29 având curajul să recunoască faptul că nu citesc.

3. Ce apreciezi mai mult în lecturarea unei cărți?
a. O acțiune complexă (35,71%)
b. O multitudine de personaje (25%)
c. O sintetizare clară a informațiilor (14,28%)
d. Stilul realist (25%).

Conform răspunsurilor primite, 35,71% dintre copii apreciază, în lecturarea unei cărți, acțiunea complexă și doar 14% pun accentul pe sintetizarea informațiilor. Se observă un oarecare echilibru în ceea ce apreciază elevii în timpul lecturii, pentru ei fiind importante atât acțiunea și personajele, cât  și stilul realist.

4. Când citești, ai obiceiul să:
a. Descoperi începutul și sfârșitul, considerând a fi cele mai importante secvențe (25%)
b. Răsfoiești și notezi câteva dintre acțiunile/informațiile cele mai importante (7,14%)
c. Folosești mai multe rezumate (21,42%)
d. Cu atenție sporită, pătrunzi în lumea conturată de carte și îți notezi citatele preferate (46,42%).

Cei mai mulți dintre copii au afirmat că citesc cu atenție sporită și își notează citatele preferate și,  cumulând răspunsurile a și c, ajungem la concluzia că un număr egal de copii fie citesc doar începutul și sfârșitul unui text, fie folosesc rezumate, pierzându-se esențialul, lectura propriu-zisă.

5. Scrie adevărat (A) sau fals (F) în dreptul următoarelor afirmații, în funcție de cum sunt ele, în raport cu propria ta persoană:
a. Când citesc încerc să înțeleg sensul global al textului – A: 85,18%, F: 14,81%;
b. Observ legătura între ideile textului în timp ce citesc – A: 66,66%, F: 33,13%;
c. În timpul lecturii, încerc să înțeleg ce simt și ce gândesc personajele din textul citit – A: 70,37%), F: 22,22%;
d. Citesc pentru a descoperi ceva nou, nu pentru că îmi cere cineva să citesc – A: 74,07%, F: 25,92%;
e. Întotdeauna încerc să intru în pielea personajelor și să îmi imaginez cum aș acționa eu în anumite situații – A: 62,96%, F: 37,03%;
f. Nu îmi place să citesc și nu citesc nici dacă mi se cere la școală sau îmi cer părinții – A: 3,70%, F: 96,29%.

Cei mai mulți dintre elevii chestionați dovedesc prin răspunsurile lor că citesc în mod conștient, adică fac legătură între ideile textului, încearcă să intre în pielea personajelor, imaginându-și ce simt și ce gândesc acestea, citesc pentru a descoperi ceva nou. Doar 3,70% dintre elevi spun că nu citesc și nici nu o vor face, chiar dacă li se solicită acest lucru.

6. Consideri că lectura este importantă în dezvoltarea fiecăruia?
a. Nu este deloc importantă (0);
b. Este puțin importantă (0);
c. Este importantă (10,71%);
d. Este foarte importantă (64,28%);
e. Este esențială (21,42%).

Se observă că peste jumătate dintre copii consideră lectura a fi foarte importantă pentru dezvoltarea fiecăruia, iar 21,42% o consideră esențială. Această situație ne demonstrează faptul că elevii conștientizează importanța lecturii, dar totuși doar pentru 25% dintre ei este una dintre pasiuni.

7. Asociază fiecărui titlu sentimentul pe care ți-l trezește, alegând din lista următoare: fericire, indiferență, nostalgie sau curiozitate.
a. Amintiri din copilărie, de Ion Creangă
b. Vizită, de Ion Luca Caragiale
c. Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu
d. Luceafărul, de Mihai Eminescu
e. Moara cu noroc, de Ioan Slavici

Răspunsuri:
• varianta Amintiri din copilărie, I.  Creangă:
– fericire 62,5%
– indiferență 0
– nostalgie 4,16%
– curiozitate 29,16%
Răspunsuri invalide – 5

• varianta Vizită, I. L. Caragiale:
– fericire 26,08%
– indiferență 39,13%
– nostalgie 17,39%
– curiozitate 13,04%
Răspunsuri invalide – 6

• varianta Dumbrava minunată, M. Sadoveanu:
– fericire 71,42%
– indiferență 9,52%
– nostalgie 9,52%
– curiozitate 4,76%
Răspunsuri invalide – 8

• varianta Luceafărul, M. Eminescu:
– fericire 39,13%
– indiferență 8,69%
– nostalgie 30,43%
– curiozitate 17,39%
Răspunsuri invalide – 6

• varianta Moara cu noroc, I. Slavici:
– fericire 17,39%
– indiferență 13,04%
– nostalgie 26,08%
– curiozitate 43,47%
Răspunsuri invalide – 6

Analizând răspunsurile, se observă faptul că sentimentul care se regăsește cel mai des în alegerile elevilor este fericirea, excepție făcând Moara cu noroc, de Ioan Slavici, text mai puțin cunoscut sau chiar total străin elevilor, acest titlu trezindu-le celor mai mulți dintre ei sentimentul de curiozitate. Din fericire, sentimentul de indiferență apare amintit de puține ori, deși pentru titlul Vizită de Caragiale este notat de 9 copii, lucru cel puțin curios, acest text fiind, de regulă, plăcut de copii. Sentimentul de nostalgie se regăsește de cele mai multe ori asociat titlului Luceafărul, de Mihai Eminescu. Aceasta este și întrebarea cu cele mai multe răspunsuri invalide, numărul acestora variind între 5 și 8, lucru explicat fie de faptul că unii elevi nu au o cultură literară, necunoscând probabil unele dintre titluri, fie de faptul că nu pot verbaliza ceea ce simt.

8. În ce mediu crezi că ai învățat noțiuni etice (etică = morală, norme de comportament, principii de conduită morală)?
a. Familie – 16 (57,14%);
b. Biserică – 0;
c. Școală – 9 (32,14%);
d.  Prieteni/ anturaj – 0;
e. Cărți – 3 (10,71%);
f. De nicăieri – 0.
Răspunsuri invalide: 1 (3,57%).

Familia este considerată de cei mai mulți dintre copii ca fiind mediul care îi învață noțiuni etice. Pe locul al doilea este școala, iar pe locul al treilea, varianta e fiind aleasă doar de 3 copii, se află lectura. Această situație se află în concordanță cu răspunsurile oferite de copii la celelalte întrebări care vizează importanța lecturii și locul pe care îl ocupă cartea în viața fiecăruia.

9. Lectura textelor literare reușește să îți influențeze comportamentul?
a. Da – 17 (58,62%);
b. Nu – 12 (41,37%).

Varianta de răspuns aleasă de mai mult de jumătate dintre elevi ni se pare un aspect important, astfel considerând că lectura încă poate avea rol modelator în viața elevilor.

10. Dacă ai răspuns da la întrebarea anterioară, scrie un titlu de text literar care ți-a schimbat comportamentul sau un personaj literar pe care îl consideri model de comportament.

Dintre cei 17 elevi care au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, 6 au spus că Amintiri din copilărie de Ion Creangă este cartea care a reușit să le influențeze comportamentul, 3 dintre ei au amintit ca titlu Albă ca Zăpada, celelalte texte amintite de câte 1 elev fiind Luceafărul (M. Eminescu), Vizită (I.L. Caragiale), iar ca personaje, Patrocle din Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Apolodor din Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum), Mihai Viteazul (texte istorice) și fata babei din Fata babei și fata moșneagului (I. Creangă).