Clasa pregătitoare: pro sau contra?

Cornelia Melcu a absolvit Liceul Pedagogic Brasov in anul 1985. In 2005 a absolvit Colegiul Universitar Pedagogic din cadrul Universitatii Transilvania  din Brasov, obtinand titlul de institutor limba engleza. In anul 2009 a obtinut Licenta in Stiinte ale educatiei, pedagogia invatamantului scolar si prescolar, in cadrul aceleiasi universitati. A absolvit cursurile de master-tot la Universitatea Transilvania- in cadrul programului Resurse umane in educatie. Formare si management in iunie 2011. 
In cei peste 25 de ani petrecuti la catedra a cautat permanent sa adapteze stilul de predare elevilor, sa le ofere cele mai bune cai spre cunoastere si formare. Noile tehnologii si tehnici de invatare sunt o prioritate in intreaga sa activitate didactica.

SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 9 BRASOV ()

Anul şcolar 2012-2013 aduce, poate, cea mai importantă schimbare în sistem de după 1989 încoace: introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Odată cu ea, intervin o mulţime de schimbări, adaptări, discuţii pro şi contra.

Legea educaţiei naţionale nr 1/2011 introduce, printre alte multe noutăţi şi profilul de formare al absolvenţilor de învăţământ primar şi general, care urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenţe cheie: competenţe de comunicare; competenţe de bază specifice matematicii, ştiinţelor şi tehnologiilor; competenţe TIC utilizate ca instrument de învăţare şi autocunoaştere; competenţe sociale şi civice- cu accent pe cele de colaborare şi cooperare; competenţe antreprenoriale; competenţe de relaţionare şi exprimare culturală şi competenţe metacognitive- a învăţa să înveţi [1].

În acest context, se impune o abordare interdisciplinară a conţinuturilor, iar metoda proiectelor joacă un rol foarte important în întregul proces instructiv- educativ. De ce abordare interdisciplinară? ”Cel mai puternic argument pentru integrarea disciplinelor este însuși faptul că viața nu este împărțită pe discipline.” (J. Moffett).  Problemele pe care elevii noştri, viitorii adulţi, le vor avea în viaţă,  impun decizii care nu se regăsesc în cadre disciplinare. Dimpotrivă, ele au caracter integrat, iar rezolvarea lor impune corelaţii rapide şi semnificative, sinergie şi acţiune contextualizată.

Abordarea interdisciplinară, prin urmare,  aduce în prim plan o altă abordare curriculară: curriculum axat pe competenţe, pe calitate şi nu pe cantitate, pe proces şi nu pe produs. Vorbim de unităţi tematice, realizate prin proiecte, de alte discipline de studiu decât cele consacrate.[2] [3]

În clasa pregătitoare, vom ţine cont, în mod prioritar, de următoarele aspecte:

  • o lecţie durează 45 de minute din care 30/35 minute învăţare, restul joc ( nu joacă )
  • fiecare zi începe cu ,,Întâlnirea de dimineaţă”
  • utilizăm strategii bazate pe problematizare şi cooperare, care pun în centru copilul
  • proiectăm unităţi tematice de la 1 la 4/5 săptămâni şi proiecte
  • evaluarea se face fără calificative sau note: utilizăm  metode specifice de evaluare care urmăresc evoluţia elevului pe domenii stabilite de cadrul legal
  • amenajăm adecvat  spaţiul de lucru.

Am participat la cursul de formare a formatorilor ICOS- în perioada 27- 31 august 2012 la Bucureşti, împreună cu alţi colegi selectaţi din toată ţara,  şi am beneficiat de un program de pregătire în cascadă, în care am lucrat zi lumină. Am participat la prelegeri şi ateliere de lucru, am împărtăşit experienţe şi am încercat să devenim experţi pe acest domeniu. Apoi am format, împreună cu alţi peste 190 de formatori selectaţi din toată ţara, cadrele didactice care predau la clasa pregătitoare prin intermediul platformei de învăţare ICOS.  Particip şi la acţiuni de monitorizare şi îndrumare în judeţ şi pot afirma că, dincolo de toate, clasa pregătitoare e binevenită în sistemul educaţional din România.

Cu siguranţă, există multe probleme: timpul a fost foarte scurt, resursele puţine,părinţii nu au fost informaţi despre ceea ce se va întâmpla în clasa pregătitoare, unele şcoli nu au fost pregătite pentru primirea micuţilor, materialele promise au ajuns târziu în şcoli,  pilotarea acestei clase nu s-a făcut, iar aplicarea programei şcolare ţine de creativitatea, implicarea şi interesul cadrului didactic. Dar, dincolo de toate acestea,  sunt convinsă că introducerea clasei pregătitoare este un lucru benefic pentru sistemul de învăţământ românesc şi aduc următoarele argument: în majoritatea ţărilor UE copiii încep şcoala la 6ani; odată cu introducerea clasei pregătitoare în regim şcolar se reduce absenteismul şi se pun temeliile deprinderilor şi priceperilor de bază; se porneşte pe calea învăţării pentru viaţă, pentru viitor, adaptată secolului XXI; vorbim despre competenţe şi aplicăm un curriculum bazat pe acestea.

În încheiere, doresc să evoc mesajul domnului profesor dr. I. Neacşu, desprins din prelegerea dumnealui susţinută  la formarea din Bucureşti, mesaj adresat cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare: ”Nu alergaţi. Nu construiţi case mai înalte decât copacii. Nu săriţi prăpastii, fără să construiţi poduri…”

[1] ***Legea educaţiei naţionale- Legea Nr. 1, 2011
[2] OMECTS Nr.3654 din 29.03.2012 – privind aprobarea planurilor cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a şi Metodologia privind aplicarea planurilor cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, ciclul achiziţiilor fundamentale – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
[3] OMECTS Nr. 3656 din 29. 03.2012-  privind aprobarea programelor şcolare pentru clasa pregătitoare din învăţământul  primar.

Cuvinte cheie:
Accesări: 1.982