Contraargumentarea – Tehnica celor 4 S

În contextul armonizării programei de Limba și literatura română, clasa a IX-a, cu cele de gimnaziu, ar trebui să se acorde o mai mare atenție ARGUMENTĂRII. Elevii din clasa a IX-a sunt familiarizați destul de mult cu argumentarea sau chiar contraargumentarea, de aceea, profesorul de liceu nu mai poate aborda textul argumentativ într-o manieră simplistă. Manualul elevului pentru disciplina opțională „Dezbatere, Oratorie și Retorică” poate veni cu idei în sprijinul profesorului de limba și literatura română. Una dintre tehnicile pe care acesta le propune atunci când vine vorba de contraargumentare este tehnica celor 4 S. În acest articol, voi prezenta modul în care am folosit această tehnică la clasa a IX-a.

1. Context
2. Condiții prealabile
3. Exemplul unei activități de învățare

1. Context: Armonizarea programei de Limba și literatura română de clasa a IX-a cu programele de Limba și literatura română pentru gimnaziu

În contextul armonizării programelor de gimnaziu (Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, Clasele a V-a – a VIII-a, București 2017) cu programa de clasa a IX-a (Programa școlară de Limba și literatura română, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, București 2009) m-am oprit asupra ARGUMENTĂRII.

Am consultat programele de gimnaziu și am încercat să-mi răspund la întrebarea Ce ar trebui să știe elevii la începutul clasei a IX-a? Am selectat răspunsuri din programele de gimnaziu în vigoare:

• Textul argumentativ  (Domeniul de conținut Lectură, clasa a VI-a);
• Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: clasificare, reformulare, repetare, conectori pragmatici; distincția dintre fapt și opinie (Domeniul de conținut Comunicare orală, clasa a VII-a);
• Elemente specifice argumentării (teză, ipoteză, justificare, probă/exemplu);
• Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii;
• Argumentare și persuasiune. Apelul la argumente raționale (fapte, exemple, dovezi), apelul la patos (emoția), apelul la etos (valori morale). Forța enunțurilor în argumentare (fapte, opinii, mărturii, concepții personale, idei preconcepute). Structura textului argumentativ;
• Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv (Domeniul de conținut Comunicare orală, clasa a VIII-a);
• Tipare textuale de structurare a ideilor: comparația, analogia, pro-contra; ordinea argumentelor în textul argumentativ  (Domeniul de conținut Redactare, clasa a VIII).

Concluzii: La o analiză minuțioasă a programelor școlare de gimnaziu se observă că acestea acordă o mare importanță argumentării, atât la nivelul receptării, cât și la nivelul redactării unui astfel de text, în special în clasa a VIII-a, unde acest CONȚINUT este abordat din perspectiva unor competențe specifice corespunzătoare tuturor celor 5 competențe generale. Spre deosebire de programele vechi, noile programe de gimnaziu acordă o mult mai mare atenție textului argumentativ, ceea ce permite profesorului o abordare mai complexă la nivelul clasei a IX-a.

Am consultat apoi programa de Limba și literatura română, clasa a IX-a, de data aceasta dorind să-mi răspund la întrebarea Ce ar trebui să știe/ să poată face elevul la sfârșitul clasei a IX-a? Am selectat următoarele răspunsuri:

• receptarea unui text argumentativ;
• identificarea elementelor specifice din structura unui text argumentativ;
• redactarea unei argumentări;
• reguli și tehnici de construire a monologului (argumentare orală);
• reguli și tehnici de construire a dialogului (discuție argumentativă);
  (Competența generală 1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în diverse situații de comunicare)
• construcția textului argumentativ;
• rolul conectorilor în argumentare;
• textul critic în raport cu textul discutat;
• tehnica argumentării;
• discurs argumentativ oral și scris.
  (Competența generală 3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare)

2. Condiții prealabile

Pentru desfășurarea acestei activități, elevii ar trebui să fie familiarizați cu argumentele de tip SEXI/ ARDEI.

IMAGINEA 1

Mai multe detalii despre acest subiect pot fi consultate folosind următorul link: view.genial.ly/620a62a7fa23990018c5fcdb/interactive-content

 

3. Exemplul unei activități de învățare, clasa a IX-a – Cum contraargumentăm? Tehnica celor 4S

Pentru captarea atenției elevilor, se poate porni de la întrebarea Ce fructe preferi?
Elevii vor fi invitați să răspundă și să-și justifice alegerea. Pentru această secvență se poate folosi un Jamboard cu diverse fructe, elevii fiind invitați să își scrie numele cu câte un sticky notes în dreptul fructului/fructelor preferate.

În ETAPA DE EVOCARE, vor fi aduse în atenția elevilor două secvențe de dialog:
1. Andrei: Bananele sunt mai bune ca portocalele.
Alex: Ei, și cercurile sunt mai bune ca portocalele pentru că sunt mai rotunde.
2. Andrei: Bananele sunt mai bune ca portocalele.
Alex: Bananele nu sunt mai bune ca portocalele. Portocalele sunt mai bune ca bananele pentru că au mai multă vitamina C. De altfel, sunt și mai gustoase. Și bananele sunt mult mai scumpe. Prin urmare, portocalele sunt mai bune ca bananele.

Se va discuta cu elevii pe marginea celor două exemple, evidențiindu-se importanța argumentării/ contraargumentării în dialog, prin raportare la răspunsurile lui Alex.

REALIZAREA SENSULUI se va realiza atât printr-o componentă teoretică, cât și prin una practică.
Pentru partea teoretică, elevii vor fi familiarizați cu tehica celor 4 S (cf. Manualul elevului pentru disciplina opțională Dezbatere, Oratorie și Retorică, București 2016):
Pasul 1: Signal/ Semnalizează – Se identifică și se numește ceea ce urmează a fi atacat/contraargumentat. Se vor folosi conectori specifici de tipul: Ei spun că…/ Voi spuneți că…/ Tu spui că…
Pasul 2: State/ Stabilește – Afirmă – Se formulează obiecția concis și clar/ se stabilește propria poziție. Se vor folosi conectori specifici de tipul: Noi/Eu, dimpotrivă, credem/cred că…
Pasul 3: Support/ Sprijină – Se explică rațional obiecția (raționament, dovezi, exemple). Se vor folosi conectori specifici de tipul: Deoarece…
Pasul 4: Summarize/ Sumarizează – Sumarizează, pune accent pe faptul că argumentul a căzut. Se folosesc conectori de tipul: De aceea…

Pentru partea practică, elevii vor fi împărțiți în 5 grupe. Vor primi un argument și li se va cere să construiască pentru el un contraargument, folosind tehnica celor 4 S și conectorii specifici.

Apoi, fiecare grupă va prezenta contraargumentul construit și vor avea loc discuții/ observații pe marginea lor.

Un posibil argument pentru munca pe grupe:
Intrarea gratuită, a copiilor, la teatru duce la culturalizare (instruire). Organizarea unor spectacole de teatru ce pot fi vizionate fără a se plăti taxă, va atrage mai mulți copii care vor dori să meargă la teatru și acest fapt va duce la un grad mai mare de culturalizare. Copiilor, petrecând din ce în ce mai mult timp într-un mediu cultural, le va fi trezit interesul pentru diferite aspecte ale vieții culturale și nu numai. Cu cât vor vedea mai mult, cu atât copiii vor dori să vadă și să cunoască mai mult. Drept dovadă, se poate aminti numărul mare de spectatori copii din zilele în care intrarea este gratuită. Un copil va fi mai impresionat să vadă jucată o piesă de teatru pe scenă, decât la televizor sau radio. Desființarea taxei de intrare la teatru ar putea fi considerată o investiție în viitorul cultural al țării.

Profesorul poate alege un argument în funcție de tema abordată la clasă.

În etapa de REFLECȚIE elevii vor completa, pe baza argumentului primit și analizat în grupe, 4 cadrane:

1. Acest argument nu este satisfăcător pentru că…
2. Explicațiile incluse în argument nu se susțin pentru că…
3. Exemplele prezentate nu susțin argumentul deoarece…
4. Impactul descris de către argument nu este…

Ca temă de casă, li se poate propune elevilor un argument pentru care să construiască un contraargument, folosind tehnica celor 4 S sau chiar să construiască un posibil argument pornind de la un contraargument.

Un exemplu posibil:

Citește următorul contraargument și propune argumentul care a fost atacat: „Televiziunea nu are efecte dăunătoare asupra publicului, deoarece televiziunea este un instrument deosebit de eficient în educarea copiilor. Programe şi canale specializate de educaţie reuşesc să prezinte informații ştiinţifice şi artistice într-un mod atractiv şi uşor de urmărit şi de înţeles. Prezentările multimedia au un impact mult mai mare, mai ales în rândul copiilor. Complexitatea şi calitatea explicaţiilor este de asemenea cu mult peste cea din cărţi şi reviste, iar posibilitatea de a lucra cu imagini în mişcare oferă în cele mai multe cazuri de explicaţii ştiinţifice un realism sporit. Exemple de astfel de emisiuni – TeleEnciclopedia, Vorbește corect!, Garantat 100%, Viața satului.” (cf. Manualul elevului pentru disciplina opțională Dezbatere, Oratorie și Retorică, București 2016)

Resursă online pentru această activitate
jamboard.google.com/d/1dRuCIYHwOyXhXI1K5unElFLJEZXPC-zHPIUXZ2QaNj4/

Bibliografie
Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, București 2017 (3393/28.02.2017)
Programa școlară Limba și literatura română, clasa a IX-a, Ciclul inferior al liceului, București, 2009 (5099/09.09.2009)
Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022, Limba și literatura română, învățământ liceal și profesional, București 2021.
Manualul elevului pentru disciplina opțională Dezbatere, Oratorie și Retorică, București 2016
Seminar de formare „Introducere în tehnici de argumentare și dezbatere”, 2016, ARDOR, Târgu Mureș – formator Genoveva Cerchez
Strategii inovative de predare a disciplinei „Dezbateri, oratorie și retorică” SIPDODOR, 2021, online, ARDOR – formator Mara Perța