Cum ne manifestăm iubirea față de adolescenți

A absolvit Universitatea Al. I.Cuza din Iasi, Facultatea de Chimie, în 1988. Este profesor de chimie gr.I, titular la Colegiul Național Catolic „Sf. Iosif" din Bacău și are 29 de ani vechime la catedră. La nivelul școlii, este coordonator de proiecte și programe educative, implicată în activități școlare și extrașcolare.

Colegiul Național Catolic Sf. Iosif, Bacău (Bacău)

Adolescența este o perioadă dificilă. Părinții și profesorii trebuie să-i ofere sprijin unui adolescent, să-l încurajeze și să-l ajute să treacă peste momentele de căutare a individualității și personalității, dar mai ales să cunoască și să folosească limbajul iubirii în comunicare. Adolescentul întotdeauna caută îndrumarea părinților – el este influențat de prieteni în anumite privințe, dar cel mai mult contează pentru el punctul de vedere al adulților, mai ales reperele emoționale din partea părinților, care înseamnă siguranța de a se simți apropiat, acceptat și susținut. Adulții trebuie să-i încurajeze în permanență, căutând și lăudând lucrurile pozitive pe care le fac și le spun adolescenții, cu cuvinte de afecțiune.

Adolescența este perioada de trecere biologică, psihologică și socială de la pubertate la maturitate, aceasta se petrece între 10 și 19 ani, la fete mai repede ca la băieți, și se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe. Principala provocare a unui adolescent este de a-și accepta schimbările care au loc în corpul său și de a se adapta la aceste schimbări, mai ales caracteristicile sexuale, care-i pot provoca entuziasm, dar și anxietate. Odată cu dezvoltarea fizică, apar și transformări cognitive – adolescentul își creează un nou mod de gândire, începe să-și însușească valori cum ar fi cinstea, loialitatea și dreptatea, parte a personalității în formare.

La toate schimbările care au loc participă și tehnologia ultraavansată de care beneficiază, datorită timpului în care trăiește. Adolescentul și internetul s-au dezvoltat și crescut împreună, toate noutățile în materie de modă, filme, muzică și sport, de informații la cald (pentru că știe în orice moment unde se află prietenii săi), astfel internetul i-a acaparat în totalitate și le-a creeat o dependență.

Perioada adolescenței elevului este mai greu de gestionat, atât de părinte cât și de profesori.

Trebuie însă respectate niște reguli și, în mod special, trebuie uzată puterea de apropiere a comunicării. Nu întotdeauna apropierea fizică dintre părinți și adolescent are drept rezultat apropierea emoțională. O metodă bună de comunicare este în timpul când se stă la masa de prânz sau la cină. După mine, masa este unul din cele mai bune locuri unde se pot clădi legături emoționale cu adolescenții. Mai întâi, anunțații pe copii că vorbim cu Dumnezeu (e bine să-i deprindem cu acest obicei de a fi recunoscători pentru mâncare), apoi vorbim unii cu ceilalți; telefoanele și tabletele nu au ce căuta pe masă! Fiecare membru al familiei le va împărtăși celorlalți întâmplări care s-au petrecut în ziua respectivă și ce simte în legătură cu ele. Regulă importantă, când un membru al familiei vorbește, ceilalți îl ascultă cu bunăvoință, nu se dau sfaturi, decât dacă persoana cere ajutorul. La final de masă, mulțumim pentru masă și pentru bucuria că am fost împreună. Servitul mesei împreună determină adolescenții să simtă că sunt iubiți, respectați și acceptați de părinți.

Pentru profesori, o ocazie bună de stat de vorbă cu elevii sunt activitățile extrașcolare. Orice adolescent recalcitrant se manifestă astfel pentru că se simte respins în primul rând de părinții săi – lipsa iubirii părinților este un fel de cancer psihologic care se răspândește în întregul sistem emoțional al copilului și care face ravagii în sufletul său. Iubirea necondiționată a unui părinte îl obligă să-i transmită în permanență copilului său mesajul că-l iubește, indiferent de ce face și că-i vrea mereu binele. E bine să-i spui copilului tău că-l iubești chiar dacă nu-ți urmează sfaturile, dar pentru că ții la el, trebuie să-i dai sfaturi și să îi împărtășești din experiența și înțelepciunea ta.

Părinții susținători au o atitudine pozitivă – asta nu înseamnă că neagă realitățile vieții, ci că ei caută soarele în spatele norilor și, implicit, le transmit copiilor același spirit. Părinții trebuie să-i încurajeze în permanență, cautând și lăudând lucrurile pozitive pe care le fac și le spun adolescenții.

Dacă laudele au drept țintă buna purtare, afecțiunea înseamnă exprimarea verbală a părerii bune despre el ca persoană.

Cuvintele „te iubesc”, adresate copilului tău, sau „vă iubesc”, adresate clasei de elevi, sunt mereu binevenite în orice etapă a dezvoltării adolescentului. Puteți folosi tot felul de expresii, cuvinte de afecțiune care să-i facă încrezători, pentru că aceste cuvinte ajung până în străfundul sufletului adolescenților și le dau sentimentul că sunt prețuiți, admirați și iubiți. Foarte important! când aceste cuvinte de laudă sunt adresate în prezența altora, de cele mai multe ori, au un impact mai mare dacă sunt rostite cu martori.

Pe fondul nesiguranței generate de tranziția adolescenței, cuvintele de laudă sunt adesea o ploaie de încurajare în deșertul sufletului.

Să nu facem economie de cuvinte de laudă și încurajare, atât noi, profesorii, cât și părinții, pentru că acestea sunt rezervorul de încredere de care are mereu nevoie un adolescent.

 

Cuvinte cheie: adolescent, iubire, laudă, încurajare, sprijin, încredere
Accesări: 605