Definirea obiectivelor în cadrul metodei proiectului: perspectiva educației cu instrumente digitale
A absolvit Universitatea “Ovidius” Constanța, Facultatea de Matematică și Informatică, Specializarea Matematică-Informatică (5 ani), cursuri de zi, în anul 1997. A urmat de asemenea cursurile de Masterat în “Informatică Didactică” - 2 ani / cursuri de zi la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea “Ovidius” Constanța, cu susţinerea examenului de disertaţie în Iunie 2012. În prezent este profesoară de informatică la Liceul Teoretic "Traian" Constanţa, cu un bogat palmares de premii naţionale şi internaţionale obţinute de elevii săi, atât la disciplinele pe care le predă (Informatică şi T.I.C.), cât şi în cadrul diferitelor concursuri de proiecte. A participat în calitate de speaker la diferite simpozioane și conferințe naționale și internaționale. Deţine certificările internaţionale -"Global Learning Mentor" și "Microsoft Innovative Educator Expert, 2020-2021"; "Google for Education Certified Innovator" și "Google for Education Certified Trainer, 2020-2021".
Dorim ca învățământul românesc să devină un mediu european, democratic și creativ de dezvoltare pentru toți și pentru fiecare. Formarea elevilor ca viitori cetățeni activi și creativi, capabili să se integreze pe piața muncii, într-o societate dinamică de tip european, revine într-o mare măsură cadrelor didactice din învățământul preuniversitar prin activitatea desfășurată, susținută de o bună proiectare a scopurilor și obiectivelor aliniate cu competențele generale și specifice – toate acestea într-o perspectivă mai largă. În fond, unul dintre motivele esențiale pentru care oamenii urmează școala este reușita socială: mergem la școală pentru a reuși în viață, pentru a promova în societate, pentru a câștiga un statut social recunoscut.
„Persoanele care învaţă, indiferent de vârsta pe care o au, sunt mai motivate în momentul în care constată utilitatea a ceea ce învaţă şi în momentul în care pot utiliza respectivele informaţii pentru a face ceva ce are un anumit impact asupra celorlalţi — în special asupra comunităţii lor.” -McCombs, 1996; Pintrich & Schunk, 1996, citat în Bransford et al., 2000, p. 61)
Apare astfel nevoia de a introduce în programele educaţionale, a necesităţii adaptării cerinţelor de predare cu o flexibilizare în ceea ce priveşte inserarea în curriculă a instrumentelor moderne şi a abilităţilor necesare pentru integrare și interconectare cu comunitatea științifică și cu mediul concurențial, într-un mod practic şi eficient, realizându-se o apropiere tot mai puternică a procesului educaţiei de cerinţele pieţei.
„Geniul este abilitatea de a pune în practică ceea ce există în mintea ta.” -Francis Scott Key Fitzgerald (1896-1940), scriitor american
Instruirea bazată pe realizarea de proiecte este un model de instruire centrat pe elev. Acest tip de instruire dezvoltă cunoştinţe şi abilităţi într-un domeniu prin sarcini de lucru aplicate, care promovează cercetarea şi demonstraţii reale ale învăţării ca rezultate și performanțe. În procesul de învăţare bazat pe proiecte, cadrele didactice se pot orienta după anumite obiective, rezultatele anticipate fiind gândite astfel încât să acopere toate scopurile propuse:
O1. Implementarea metodei proiectului, a conceptului de învăţare centrată pe elev care ajută la dezvoltarea personalității fiecăruia:
– Realizarea de proiecte cu caracter inter şi/sau transdisciplinar ce oferă situații autentice, din viața reală;
– Utilizarea fișelor de lucru realizate cu imagini sugestive, cu întrebări și răspunsuri adecvate temei proiectului;
– Realizarea unei broșuri anuale cu proiectele realizate de elevii din grupul țintă;
– Crearea unor prezentări/ Google Slides, Microsoft Sway;
– Stocarea pe suport extern sau în cloud/ Drive a proiectelor realizate de elevi;
– Promovarea proiectelor prin – pliante, postere, newsletter;
– Diseminarea rezultatelor: site tip blog sau ePortofoliu dedicat proiectului prezentat de elevi, cu aspect grafic plăcut, cu imagini și materiale educaționale electronice cu impact pozitiv asupra imaginii școlii în comunitatea locală/ Google Sites;
– Participarea la diferite concursuri județene, naționale, internaționale;
O2. Realizarea la nivelul grupului țintă a acumulării competențelor necesare secolului XXI:
– Utilizarea grilor de evaluare criterială pentru competenţele secolului XXI (capacităţi de gândire, procese de învăţare);
– Utilizarea listelor de verificare pentru competenţele sec. XXI (capacităţi de gândire, procese de învăţare);
– Participarea la programe de tip learning by doing;
– Organizarea unui târg de proiecte – cu frecvență semestrială –având invitați din comunitatea locală, consiliul de administrație al unității de învățământ, reprezentanți din mass-media locală, etc.;
O3. Lărgirea granițelor creativității în procesul de predare-învățare-evaluare:
– Utilizarea grilelor de evaluare criterială a creativităţii;
– Utilizarea listelor de verificare pentru creativitate;
– Utilizarea IT&C pentru a stimula imaginaţia elevilor;
– Realizarea proiectelor ce necesită rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană;
– Utilizarea instrumentelor moderne şi a abilităţilor necesare pentru integrare și interconectare cu comunitatea științifică;
O4. Promovarea şi încurajarea activităţilor individuale şi în echipă:
– Participarea de către fiecare elev din grupul țintă la realizarea a 3-4 proiecte utilizând instrumente IT&C;
– Conferințe de grup cu posibilitatea conexiunii online / Google Meet, Microsoft Teams etc.;
– Utilizarea grilelor de evaluare criterială a comunicării și a colaborării/ Google Forms;
– Realizarea unei galerii de fotografii digitale;
O5. Antrenarea elevilor ca parteneri în dezvoltarea actului educativ, atât în etapa de elaborare a documentelor şcolare cât şi în cadrul procesului de învăţare-predare:
– Brainstorming;
– Conferinţe profesor-elev;
– Ziar electronic online / Google Sites;
O6. Dezvoltarea unor parteneriate educaționale cu instituții de același profil şi cu principalii factori locali educativi:
– Stabilirea unui protocol de colaborare privind o tematică actuală;
O7. Modelarea curriculumului având profesorul ca ”designer al instruirii”:
– Utilizarea unor metode moderne în procesul de predare-învățare: experimentul, diagrama K-W-L, ciorchinele, cubul, mozaicul, metoda problematizării – problem solving, sinectica, proiectul, jurnalul cu dublă intrare etc.;
O8. Stimularea şi dezvoltarea potențialului cognitiv multiplu al elevilor (Teoria inteligențelor multiple, H. Gardner):
– Integrarea noilor tehnologii în instruire: folosirea Internetului, a resurselor online, a bibliotecilor virtuale, a comunicării online;
O9. Dezvoltarea abilităților de gândire de nivel superior (Taxonomia lui Bloom):
– Învățarea-predarea interactivă (folosind tehnologia informației şi a comunicării);
– Utilizarea jocurilor, testelor şi chestionarelor realizate în colaborare, online / Google Sites;
O10. Obținerea feedback-ului pentru îmbunătățirea continuă a procesului educațional:
– Utilizarea chestionarelor, focus-grupurilor privind obținerea feedback-ului de la elevi, cadre didactice, părinți, comunitatea locală/ Google Forms.
Rezultatul major obținut prin utilizarea metodei proiectelor în procesul educativ îl reprezintă creșterea performanței școlare și capacității de creație științifică, realizarea progresului școlar, prevenirea abandonului școlar. Nu în ultimul rând, se realizează dezvoltarea instituțională a unității de învățământ și poziționarea sa ca centru de resurse pentru comunitate.
Cuvinte cheie: proiect, obiective, competente, creativitate, educație
Accesări: 967




Ministerul Educaţiei