Despre standardizarea evaluării în sistemul educațional românesc

Ce sunt testele standardizate? Un test standardizat înseamnă un test care  este aplicat într-o manieră constantă pentru toți elevii și pentru care rezultatele sunt calculate pe baza unui barem precis comunicat anterior evaluării. Testele standardizate pot fi aplicate la orice nivel, de la cel preșcolar până la cel universitar, și pot fi realizate oral, în scris, tip grilă sau conținând și itemi deschiși cu condiția să fie administrat în condiții identice și evaluat după criterii cât mai obiective, comunicate anterior.
La nivelul unui sistem educațional, testele standardizate pot oferi o imagine de ansamblu asupra progresului realizat de elevi în timp și de asemenea pot indica progresul sau regresul anumitor școli în atingerea obiectivelor proprii legate de acumulările de cunoștințe necesare elevilor pentru a se integra ulterior într-un parcurs academic conform propriilor competențe și așteptări și ulterior la un loc de muncă care să le valorifice cât mai complet propriile abilități.

Testele standardizate asigură și o bună corelare între strategiile și metodele de predare ale profesorilor și curriculumul mereu în schimbare pe de o parte, și generațiile de elevi actuale, generații cărora nu li se mai potrivesc vechile metode și tehnici, pe de altă parte. Cum reușesc asta? Tocmai prin feedback-ul de progres pe care îl asigură, ele reflectă (sau ar trebui să o facă) golurile de cunoștințe, dificultățile de învățare și corecțiile necesare pentru ca întreg procesul educațional să se desfășoare de o manieră cât mai bună și cu rezultate bune pentru elevi.

Ele au și dezavantaje. Sunt adesea criticate pentru că descurajează inovarea și creativitatea. De asemenea sunt destul de predictibile și îngustează aria de competențe necesare pentru a avea succes și asfel se spune că îngustează și curricula asimilata de elevi. Unii consideră și că aceste teste au un impact negativ asupra stimei de sine a elevilor evaluați și de fapt nici nu reușesc să măsoare inteligența ci doar capacitatea de învățare de moment a elevilor.

Standardele de evaluare au un  rol foarte important în orice sistem educațional. Ele dezvăluie societății ceea ce elevii trebuie să învețe și la ce nivel. Fiecare țară din lume își creează propriile standarde și ele devin, din acel moment, baza de la care sunt formați profesorii așa încât elevii învățați de ei să atingă acele standarde.

Evident că schimbarea curriculară, schimbarea testării standardizate la final de ciclu de învățare sunt factori importanți care determină schimbări majore și în modul de predare și pun presiune pe cadrele didactice.

În România anului 2023 deși se realizează testare standardizată la final de ciclu (gimnazial și liceal) și de ani buni și una la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a nu există niciun fel de analize de sistem de măsuri, de formare ulterioară a profesorilor prin care pe baza constatării unor probleme de atingere a unor competențe la nivel de sistem acestea să fie corectate ulterior.

Se discută în ultima vreme chiar de imposibilitatea testelor standardizate național (a celor de la „Testarea Națională” și „Bacalaureat” ) de a verifica o anumită categorie de competențe, de exemplu la matematică: „CNPEE prin subiectele date la examenele naționale, nu măsoară prin niciunul din itemi competența 6 (Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii), iar cu mare greutate se pot asocia un item cu penultima competență a programei (5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date)” după cum spune profesorul Ovidiu Șontea de la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, în articolul „Noul concept de Matematică fără raționament sau cum ratează Ministerul Educației să testeze competențele din programă la examenele naționale pe care le organizează” de pe Edupedu.ro.

Iar despre cele realizate la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a acelea nu numai că nu sunt însoțite de nici un fel de măsuri ulterior dar nici măcar nu am auzit în spațiul public vreo analiză, un raport asupra rezultatelor lor. Ba mai mult chiar și pentru elevii și părinții lor rezultatele sunt extrem de greu de înțeles în condițiile în care ei primesc doar un cod, de exemplu cod 10 pentru un răspuns corect și complet, cod 79 pentru un răspuns care nu are legătură cu sarcina de lucru, coduri din care nu se poate înțelege ce nivel a realizat copilul la acel test, deci pentru părinții cu mai puțină educație sau pentru cei care nu urmăresc constant evoluția copilului acestea sunt greu de folosit.

Ce mi se pare mie că este însă cel mai grav este faptul că nu există prin lege și nici prin organizarea sistemului educațional un sistem de formare a profesorilor bazat pe rezultatele de la aceste testări standardizate, fie că vorbim de cele naționale sau de cele internaționale cum ar fi PISA sau TIMSS.

Efortul ministerului și al școlilor de a organiza la nivel național astfel de testări este unul colosal pentru că orice test standardizat și administrat național presupune în primul rând multă muncă specializată la cel mai înalt nivel în conceperea lui, apoi presupune eforturi foarte mari în organizarea testării și, nu în ultimul rând, eforturi mari de corectare unitară. Scopul actual al lor este exclusiv  acela de ordonare a nivelelor de pregătire a copiilor pentru admiterea la liceu și la facultate.

Extrem de frustrant, aș spune. De ce? Pentru că după ce ai făcut tot efortul acesta, nu realizezi o analiză consistentă a rezultatelor din care să extragi niște concluzii și să impui niște măsuri, de exemplu: la școala cutare, unde rezultatele la matematică au fost slabe, profesorii vor participa la cursuri de formare și vor învăța cum să educe mai bine elevii care ajung atunci în clasa a VIII-a la matematică.

Îți atingi obiectivul de a repartiza copiii la licee în funcție de rezultatele obținute în acea zi și apoi îi abandonezi, demonstrezi că de fapt pe tine sistem de educație nu te-a interesat deloc ce performanțe academice au obținut ei, ci doar să găsești un mijloc de ordonare a lor.

O altă problemă pe care o are sistemul românesc de educație din perspectiva modului în care se face evaluarea standardizată este aceea că in România se înțelege că standardizarea trebuie aplicată doar la final de ciclu, doar prin examene naționale. Total diferit de majoritatea sistemelor educaționale europene unde de ani buni există repere standardizate de evaluare pe parcurs, așa numita evaluare formativă. Ce folos să realizezi că elevii nu au dobândit anumite competențe doar la final de ciclu când profesorul respectiv nu mai poate interveni cu nimic. Cu adevărat important este să măsori standardizat pe măsură ce se parcurge curricula, nivelul de performanță al elevilor tăi și să intervii prin măsuri de corecție imediat. De ce standardizat? Pentru că doar în acest fel evaluarea poate deveni una profesional elaborată și nu una „după ureche” cum este ea realizată acum.

Elaborarea testelor de evaluare pe parcurs este un exercițiu de docimologie pentru care prea puțin sunt pregătiți profesorii români. Pe de o parte, unul extrem de consumator de timp, iar pe de altă parte în lipsa unor modele elaborate de specialiști lasă tot procesul de evaluare la alegerea fiecăruia. De aceea, fără a lua în considerare și factorii externi de influențare subiectivă a evaluării, este destul de dificil pentru profesorii români să elaboreze teste despre care să aibă convingerea că sunt la nivelul de dificultate care trebuie.

Fără o bibliotecă de itemi sau de teste compacte, așa cum există în țările europene de zeci de ani, profesorilor români li se cere să-și elaboreze singuri toate testele pe care le au de aplicat pe parcursul anului școlar. Fără feedback (eventual unul colegial, la nivelul unității de învățământ), profesorul român creează teste, bareme de evaluare și administrează testarea singur, sperând că nivelul de exigență este unul corect. De cele mai multe ori, aș zice că nu e. De cele mai multe ori, evaluarea se finalizează cu calificative/ note care nu sunt acoperite de cunoștințe, de aceea cataloagele din România sunt pline de note și medii de 10 la toți elevii, în toți anii. De ce? Pentru că profesorii respectivi, în lipsa unor standarde clare, precise la nivel național, ca să nu greșească în defavoarea elevului, mai bine greșesc în favoarea lui.

Preocupări au existat de-a lungul vremii în acest sens. De exemplu în 2008 a fost elaborat sistemul de descriptori de performanță de la finalul clasei I, ulterior au existat preocupări la nivel județean sau chiar personal al unor cadre didactice, în cadrul unor proiecte pentru realizarea unor sisteme de descriptori pentru anumite discipline și la un anumit nivel de studiu, dar nu acceptate național și nu realizate într-un sistem coerent și în acord cu competențele cheie și cele generale ale întregului sistem de învățământ.

În concluzie, aș spune că este deosebit de important ca, odată cu realizarea unor metodologii necesare realizării schimbărilor propuse de noua lege a educației, să se creeze și instituția și platforma care să realizeze odată cu schimbarea planurilor cadru, a curriculumului și a unui sistem nou, standardizat de evaluare pe tot parcursul învățării, la toate disciplinele școlare.

Realizarea acestui deziderat ar crea posibilitatea reducerii presiunii pe cadrul didactic din perspectiva evaluării, pe de altă parte ar economisi foarte mult timp din timpul alocat pentru crearea de teste lăsând loc creării de conținut de învățare sau de materiale didactice.

De asemenea fiecare sistem de evaluare standardizat ar trebui să se finalizeze cu un feedback nu doar pentru elevi, ci să fie însoțit de măsuri de ordin formativ și pentru cadrele didactice respective în funcție de nivelul performanțelor atinse de elevi. Sperăm, că acea bibliotecă virtuală de itemi despre care se tot vorbește, să fie însoțită și de o platformă de testare standardizată și de un sistem de descriptori naționali care să facă posibile toate cele de mai sus.

Bibliografie
Iliescu Dragoș, Testare standardizată, Edupedu.ro, București, 2023
Ovidiu Șontea, „Noul concept de Matematică fără raționament sau cum ratează Ministerul Educației să testeze competențele din programă la examenele naționale pe care le organizează”, București, 2023
apexlearning.com/blog/3-reasons-standards-are-essential-to-educational-success
educationadvanced.com/
sparkadmissions.com/blog/standardized-testing-pros-cons/#:~:text=In%20addition%20to%20comparing%20students,students%20to%20indicate%20measurable%20improvement.