În întâmpinarea profesorilor: proiectul EU-StORE- Standarde europene pentru Resurse educaționale deschise

Problema utilizării resurselor educaționale deschise devine una de mare actualitate, dată fiind ușurința accesării acestora și a resurselor de timp limitate de care dispunem pentru realizarea documentației, în diferite domenii de cercetare. Problema este că aceste resurse educaționale deschise nu au întotdeauna calitatea necesară, ba mai mult, nu ne dăm seama, cel puțin la o primă vedere, de corectitudinea informațiilor cuprinse în aceste materiale. De aici a apărut ideea proiectului EU-StORE, care să vină în sprijinul profesorilor, în sensul oferirii unei certitudini cu privire la materialele preluate sub sigla RED, acolo unde ele sunt oferite cu specificația Creative Commons.
Articolul își propune să prezinte utilitatea proiectului derulat sub umbrela programelor europene Erasmus+ pentru profesorii oricăror forme de învățământ. Sunt prezentate direcțiile de abordare ale proiectului și felul în care va răspunde acesta, nevoilor actuale ale cadrelor didactice, indiferent de specializare, vechime, profil sau nivel la care predau.

1. Ce sunt și de ce sunt importante  Resursele Educaționale Deschise

Înainte de a vorbi despre resurse educaționale deschise (RED), ar trebuie specificat ce se înțelege prin acest concept. Astfel,  în wikieducator se  arată că: „resursele educaționale deschise” sunt acelea instrumente și resurse (planuri de lecție, teste, programe analitice, module de instruire, simulari etc.) care sunt disponibile gratuit pentru utilizare, reutilizare, adaptare și partajare. În Downes (2011), găsim că „resursele educaționale deschise sunt materiale folosite pentru a sprijini educația, care pot fi accesate în mod liber, pot fi reutilizate, modificate și împărtășite de oricine„.  Conform cu Butcher (2011), OER sunt resurse care sunt „în mod deschis disponibile pentru utilizare de către educatori și studenți, fără a fi  nevoie de a plăti drepturi de autor sau taxe de licență„.

Problema RED este una de importanță  în politica educațională europeană. Declarațiile prezentate în cadrul conferințelor din 2012 și 2015 cu privire la RED vorbesc despre necesitatea ca sistemele educaționale europene să aducă experiențele de învățare oferite elevilor, mai aproape de cerințele pieței muncii, pentru a evita ”îndoparea” elevilor cu cunoștințe sterile, fără efect pentru evoluția lor viitoare. Raportul ”Regândind educația”  scoate în evidență importanța ca în abordarea STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), aportul  TIC să fie mult mai accentuat atât în predare, cât și învățare, cu o focalizare suplimentară  pe utilizarea  resurselor educaționale deschise, alta decât în prezent.

În ”Orizont 2013 –Învățământ Superior” (Johnson, 2013),  se arată că impactul și utilizarea RED vor crește în viitorul imediat. Raportul arată, de asemenea, că utilizarea TIC în educație, precum și a OER trebuie să devină, în cel mai scurt timp posibil,   de masă.
Celor prezentate până aici se cuvine să le mai adăugăm și recomandările  lui Pawlowski  cu privire la educația deschisă  2030. Astfel, acesta stipulează:
1 – să se creeze  un inventar al RED și al practicilor educaționale deschise, în colaborare cu instituțiile și stakeholderii naționali și instituționali;
2 –  să se integreze comunitățile existente  în  întreaga Europă;
3 – să se integreze curricula;
4 – să se creeze rețele  regionale;
5 – să se creeze  programe cu implicare globală
6 – să se realizeze politici în domeniul resurselor educaționale deschise.
Toate aceste argumente și imperative au stat la baza conturării programului Erasmus+  EU-StORE.

2. Despre proiectul EU-StORE

Proiectul ERASMUS+ intitulat ”EU-StORE – European Standards for Open Education and Open Learning Resources”, nr. 2014-1-RO01-KA202-002985, finanțat de  Uniunea Europeană sub acțiunea cheie 2- “Cooperation for innovation and the exchange of good practices” pentru domeniul “Strategic Partnerships for vocational education and training”, se derulează pe parcursul a doi ani (septembrie 2014 – august 2016). Consorțiul proiectului cuprinde 4 universități, un partener tehnic, un centru de formare educațională precum și un institut de cercetare-dezvoltare. Participanții în program sunt Romania, prin Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – liderul proiectului, Germania, UK, Italia, Irlanda și  Malta. Pe site-ul proiectului pot fi găsite informații cu privire la rezultatele proiectului: http://eustore.eduproject.eu/.

Scopul principal al proiectului este acela de a conceptualiza și implementa un inventar european de resurse  de învățare deschise, de a analiza scenarii și resurse de învățare deschise și de a crea standarde și orientări  europene, de învățare, deschise comune.

Acest lucru demonstrează că proiectul EU-StORE integrează toate cele șase recomandări ale Pawlowski, adică :
(1) creează un inventar al RED  și se asigură că acesta este disponibil ca RED;
(2) integrează o comunitate foarte largă și oferă contacte de instituții din domeniul educațional;
(3) integrează structuri curriculare ale abordărilor europene existente în domeniul OER.
(4) se axează pe rețelele regionale, naționale și ale UE.
(5) toate informațiile  necesare,  referitoare la subiect sunt disponibile on-line. Internetul este deschis către lume și blog-ul proiectului oferă posibilitatea discuțiilor între persoane din diferite părți ale globului.

3. Rezultate asteptate

Până la ora actuală, proiectul EU-Store a reușit ca  pe baza  interviurilor cu experții să  identifice  criteriile de calitate pentru un rating adecvat al RED. Specialiștii din învățământ din diferite țări ale UE au fost intervievați pentru a se obține informații cu privire la RED și utilizarea lor în diferite țări ale UE, precum și pentru a obține  idei despre care  elemente sunt importante în descrierea și evaluarea Resurselor Educaționale Deschise.

În acest context, a devenit clară  ideea că trebuie să existe o distincție între  categoriile și criteriile descriptive și cele evaluative.  Categoriile și criteriile descriptive sunt folosite pentru a caracteriza RED și pentru a pune în evidență  specificul lor. Categoriile și criteriile de evaluare trebuie să se  concentreze pe calitatea și performanța unui anumit RED, pentru a permite o comparație între acestea. Toate criteriile didactice  referitoare la  calitate  precum  și  cele cu privire la calitatea  organizatorică și structurală au fost combinate  în mod sistematic. Criteriile  s-au colectat din diferite domenii și apoi au putut fi utilizate într-un sistem de notare sau de clasificare. Partea descriptivă se axează pe informații generale despre Resurse Educaționale Deschise, cum ar fi numele, adresa URL unde  poate fi găsit RED-ul, conținutul, cuvinte cheie, (status-ul) public sau privat, etc.

Prezentăm pe scurt un exemplu de categorii și subcategorii care sunt utilizate în ratingul  resurselor educaționale deschise:

• • • Drepturile și obligațiile
      • Permisiunea pentru împărtășirea și distribuirea RED
      • Permisiunea de a modifica  RED
      • …
    • Suportul tehnic și gradul de utilizare
      • Posibilitățile de feedback
      • Funcțiile de sprijin
      • …
    • Obiectivele și  focalizarea RED
      • Obiectivele clare
      • …
    • Informații structurale
      • Calitatea proiectării
      • …
    • Materiale
      • Descrierea materialelor
      • Utilizarea  materialelor  …
    • Utilitatea
      • Eficiența
      • …
    • Conținutul
      • Corectitudinea conținutului
      • Calitatea limbajului utilizat
      • …
    • Media
      • Calitatea media
      • Folosirea inovatoare a media
      • …
    • Grupul țintă
      • Identificarea grupului țintă
      • Legătura între conținut și grupul țintă
      • …
    • Sponsorizarea și sustenabilitatea
      • Comercializarea
      • …
    • Comunitatea
      • Calitatea discuțiilor
      • …

4. Care va fi impactul proiectului asupra profesorilor  români

Proiectul prevede în continuare realizarea unor scenarii de învățare deschise pentru viitor, precum și ierarhizarea  activităților și resurselor  de învățare deschise, existente. În aceste faze vor fi integrați și profesorii din învățământul preuniversitar, care vor fi rugați să-și aducă contribuția prin participarea la modelele experimentale propuse.

Vorbim despre necesitatea creșterii  numărului de utilizatori ai RED, dar trebuie să fim atenți, pentru că  acestea  pot deveni  chiar riscante, în cazul în care nu există standarde pentru a se asigura corectitudinea conținutului,  precum și abordarea  didactică corectă  în ceea ce privește:  obiectivele propuse,  metodele didactice folosite, structura materialelor prezentate,  nivelul de dificultate propus,  informațiile și  sarcinile de lucru furnizate, precum și  nevoile grupurilor țintă. De aceea, apropierea cadrelor didactice din învățământul românesc de proiect este de mare utilitate și cu un impact deosebit pentru finalizarea cu succes a acestuia.

Elevii petrec deja o mare parte din timpul lor liber pe internet, chiar în activități de  învățare și schimb de informații noi, de cele mai  multe ori prin intermediul rețelelor sociale. Este obligatoriu, deci, ca ceea ce li se oferă să poarte amprenta calității și profesionalismului, iar profesorii  trebuie să fie printre primii dintre cei care să ofere aceste resurse educaționale deschise,  de o înaltă calitate, adecvate la cerințele lumii de mâine.

Nu în ultimul rând, așa cum spuneau Wiley, Green, și Soares  în 2012, ”pentru prima dată în istoria umanității avem acele instrumente care să-i permită fiecăruia să acceadă la educația pe care și-o dorește”. De aceea politica educațională în România trebuie să aibă în vedere, într-o secțiune mai amplă, dedicată special, acest domeniu al resurselor educaționale deschise, fiindcă viitorul stă sub semnul  educației deschise.

Bibliografie:
Beutner, M. & Schneider, J. N. (2015). Open Educational Resources in der aktuellen Bildungslandschaft: Motivation zur Teilung und Nutzung. In: Kölner Zeitschrift für Wirtschaft und Pädagogik. 30 Jg., Heft 58, Köln 2015, S. 3-32.
Bucher, N. (2011). A Basic Guide to Open educational resources. UNESCO. Commonwealth of learning. (online) www.col.org/PublicationDocuments/Basic-Guide-To-OER.pdf
Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and Committee of the Regions.(2012) Rethinking Education: Investing in skills for better socio-economic Outcomes. (Com (2012)629 Final). Strassbourg, European Commission, (online).
Johnson, L. Adams, Becker, S. Cummins, M.Estrada, V., Freeman A. and Ludgate H.2013. NMC Horizon Report 2013: Higher Education Edition, Austin, Texas: The New Media Consortium (online)
OPEN EDUCATION EUROPA (2015): Open Education Europa. The gateway to European innovative learning. openeducationeuropa.eu, Date: 01.07.2015.
PAWLOWSKI, J. M. (2013): Global Open Education: A Roadmap for Internationalization. In: Open Education 2030. Contribution to the JRC-IPTS Call for Vision Papers. Part I: Lifelong Learning. Work in progress: 9 April 2013.
Wiley, D., Green, C., & Soares, L. (2012). Dramatically bringing down the cost of education with OER: How open education resources unlock the door to free learning. Acccesibil la http://www.educause.edu/library/resources/dramatically-bringing-down-cost-education-oer-how-openeducation-resources-unlock-door-free-learning
http://wikieducator.org/OER_Handbook/educator_version_one/Introduction/Defining_OER
http://halfanhour. blogspot. jp/2011/07/open-educational-resources-definition.html
http://www.oecd.org/edu/ceri/38654317.pdf