Expectanțe și realizări în proiectul lingvistic „Sport- universal language”

Proiectul „Sportul, limbaj universal” a dovedit pe parcursul derulării sale că prietenia, cooperarea, onestitatea, toleranţa sunt concepte viabile ale Europei contemporane.
Timpul petrecut împreună cu partenerii francezi a evidenţiat necesitatea schimbului de experienţa culturala între ţările europene pentru o comuniune viitoare sub egida Uniunii. Cunoaşterea specificului fiecărei ţări în parte duce la o mai bună înţelegere a nevoilor fiecăreia dintre acestea şi contribuie la afirmarea unicităţii etnografice, spirituale şi culturale. Odată ce ajungem să le înţelegem şi să le respectăm reciproc, valorile europene ale libertăţii de exprimare şi de manifestare în conformitate cu tradiţiile fiecărei naţii in parte vor îmbogăţi tezaurul comun al umanităţii.
Calea este deschisa, rămâne ca cei mai mulţi dintre noi să o poată străbate.

Proiectul lingvistic Sportul – limbaj universal a avut ca premisă angrenarea a două instituţii europene de educaţie într-un parteneriat şcolar, în vederea unui schimb de experienţă  derulat pe parcursul anului şcolar anterior. Mobilităţile implicate au fost  grupuri de 20 de elevi din clasele gimnaziale, însoţiţi de doi profesori pentru fiecare dintre parteneri. Activităţile proiectate au vizat în principal, dincolo de îmbunătăţirea competenţei lingvistice a partenerilor, redactarea unui portofoliu care să cuprindă cronici ale sejururilor din cele două ţări, impresii şi reverberaţii  ale activităţilor desfăşurate împreună, jurnale personale ale participanţilor, dar mai ales produsul final, DVD-ul.

Momentele semnificative ale parteneriatului şi cu rezonanţa cea mai mare în rândul elevilor au fost cele două întâlniri ale părţilor implicate, în Franţa, respectiv în România.
Proiectarea activităţilor in timpul şederii grupului român la partenerii francezi în toamna anului 2006, s-a evidenţiat prin mai multe caracteristici:

• Eclectic – expunerea grupului extins francez-român la diferite activităţi instructiv-educative în Colegiul Marcel Pagnol; pregătirea informativă a excursiilor de la Paris, Mt. St. Michel şi pe plaja debarcării din 6 iunie 1944 (D Day); vizionarea unei competiţii sportive locale; participarea la o sesiune de echitaţie şi la una de indoor climbing; vizitarea obiectivelor turistice majore din Caen: Muzeul Normandiei, cetatea ducală, primăria, cartierul vechi al oraşului; sesiunile de antrenament de gimnastică şi chiar seara franceză.
• Dinamic – activităţile propuse s-au alternat după diferitele componente pe care le aveau drept obiective: activităţi sportiv-recreative, lecţii instructiv-educative, întâlniri cu oficialităţi locale ale oraşului Caen, prezentări interactive  de cultură şi civilizaţie locală şi naţională, petrecerea timpului in sânul familiilor franceze în vederea receptării nemijlocite a tradiţiei.
• Creativ – programul propus a valorificat potenţialul inovator al copiilor incluşi in proiect, le-a înregistrat expectanţele si le-a individualizat caracteristicile de vârstă , a identificat noile trăsături ale grupului roman-francez format şi le-a potenţat prin diferitele activităţi propuse.
• Flexibil – programul s-a adaptat cerinţelor ivite pe parcurs,  s-a modelat doleanţelor celor angrenaţi în parteneriat, care, în consecinţă, nu l-au resimţit extenuant, ci dinamic, atractiv şi maleabil.
• Unitar – multitudinea şi varietatea activităţilor propuse nu a influenţat negativ scopului general al acestui proiect, ci ele s-au integrat intr-o strategie unitară, bine elaborată, de facilitare a receptării specificului local şi naţional şi au favorizat interacţiunea directă a celor două părţi implicate, schimbul de experienţă culturală şi socială, receptarea caracteristicilor definitorii ale tradiţiei normande.

Programul pe ansamblul său s-a remarcat printr-o proiectare riguroasă, secvenţială, dinamic şi atractiv, cu activităţi variate ce ţineau de specificul temei proiectului, dar si cu scopul general de a oferi oportunităţi viabile de cunoaştere reciprocă.

Activităţile desfăşurate in Caen au avut ca target-uri: cunoaşterea tradiţiei locale şi a produselor specifice din Normandia de Jos; rememorarea evenimentelor istorice majore ale ţinutului; interacţiunea cu instituţiile socio-culturale din Caen; participarea la viaţa dinamică a oraşului prin vizionarea unui competiţii sportive; cunoaşterea specificului arhitectonic local şi a caracteristicilor de design urbanistic.

Vizita la Muzeul Normandiei  în incinta site-lui arheologic al vechii cetăţi ducale din Caen a prilejuit grupului roman o lecţie interactiva despre tradiţiile si ocupaţii locale. Vizionarea filmelor documentare puse la dispoziţia vizitatorilor au reliefat preocuparea localnicilor pentru păstrarea tradiţiilor ţinutului, promovarea produselor specifice, cultul înaintaşilor si mândria contemporanilor pentru faptele eroice ale predecesorilor. Maniera inedită prin care am luat contact cu informaţiile existente – rezolvarea unui test iniţial pe echipe in spirit competitiv – a favorizat învăţarea activ-participativă a grupului. Românii au putut surprinde aspecte din universul matrimonial tradiţional, dovezi fotografice ale diferitelor ocupaţii ale ţinutului, exponate, obiecte specifice folosite in diferitele ateliere meşteşugăreşti etc.
Împrejurimile muzeului ne-au oferit privirii ruinele vechii cetăţi ducale si rememorarea faptelor istorice avându-l ca erou pe William Cuceritorul, duce de Normandia. Românii au înţeles preocuparea ardentă a instituţiilor locale pentru glorificarea înaintaşilor, identificarea cu trecutul, găsirea si afirmarea dovezilor istorice ale vechii culturi normande.

Vizita primăriei din Caen a notificat importanţa acordată de către autorităţile locale parteneriatului roman-francez. Întâlnirea cu vice-primarul oraşului, înmânarea unor efigii locale, participarea la un scurt dineu, au autentificat implicarea statului francez prin instituţiile sale, în promovarea şi încurajarea schimbului cultural interţări.

Programul in familie a racordat românii la activităţile cotidiene ale familiilor franceze; copiii au putut surprinde specificul acestora, tipul de relaţii sociale şi familiale, interacţiunea cu societatea si, astfel, să-şi contureze o paralelă a stilului de viaţă al celor două ţări.

Activităţile din afara regiunii Caen au avut drept scopuri: cunoaşterea specificului naţional cultural şi de civilizaţie; transmiterea de informaţii grupului român referitoare la cele două obiective turistice majore vizitate; interacţiunea directă a grupului român cu populaţia pariziana şi cea locală din regiunea Mt. St.   Michel; sensibilizarea tinerei generaţii pentru respectarea valorilor umane universale şi promovarea relaţiilor de pace interţări la nivel global pentru evitarea atrocităţilor săvârşite in timpul celui de-al doilea război mondial;
Vizita pe plaja de debarcare in sectorul Omar al armatei americane, a fost precedată de susţinerea unei lecţii de istorie cu caracter informativ care a rememorat evenimentele petrecute pe ţărmul de nord al Franţei, cunoscute in istorie ca Debarcarea din Normandia ( D Day) din 6 iunie 1944. Locurile jelesc chiar şi acum masacrul de ambele parţi al combatanţilor, ruinele vechilor pontoane tronând hilar in valurile reci, încă sângeri ale canalului. Plaja este împânzită de mărturiile groteşti ale încrâncenării existente în acele zile dramatice în care soarta Europei a atârnat în izbânda aliaţilor. Plăcile comemorative atesta jertfa soldaţilor aliaţi, dar si a civililor implicaţi fără voia lor in conflict.

Vizita Cimitirului American a constituit punctul culminant al activităţii noastre: cât puteai cuprinde cu ochii un sir nesfârşit de cruci albe, tăcute, îngheţate de briza mării aflată nu departe – reacţia mută a celor ce stau a se odihni de-a pururi, mult prea devreme. Un şir alb sticlos de marmura ca de piese de domino, înfrăţite intr-un joc hilar al morţii îşi strigă disperarea în faţa nimicniciei jertfei atâtor oameni neprihăniţi.

Excursia la Paris  a fost o desfătare a simţurilor. Plecaţi la îngemănarea zilei cu a nopţii, excursioniştii romani au păşit pe Champ Elizee odată cu razele timide ale soarelui. Clădirile dăinuiesc cu rafinament şi se lasă iscodite de ochiul nostru printre fascicolele plăpânde de lumină. Măreţia unora dintre ele face parcă şi soarele să pălească. Arcul de triumf – stindard al libertăţii omenirii – tronează cu demnitate in mijlocul bulevardului.
Muntele St Michel  a încheiat fericit un sejur presărat cu multe amintiri memorabile de ambele părţi. Stăruinţa cu care nişte oameni au ştiut sa cioplească in stanca muntelui un lăcaş de cult care să dăinuie peste veacuri ne impresionează. Iată câteva rânduri extrase din jurnalul profesorului român de limba engleză.

Scăpat parcă din împărăţia raiului pe o colină la întâlnirea ţărmului cu marea, edificiul străpunge zenitul plumburiu cu suliţa sfântului Mihai, ocrotitorul sau. O ploaie mărunta si rece începe a se cerne din înălţimea văzduhului. Zidurile împietrite străjuiesc neclintite  hotarul nemărginirii. Tristeţea încearcă a ne împresura, dar clipele sunt nemuritoare. Hoinărim  neliniştiţi printre aceste drumeaguri ca pe cărările propriilor noastre vieţi. Ducem in spate toata încărcătura sa milenară. Copleşiţi ieşim din incinta sa şi ne îndreptam spre Caen. Gândul ne este la ceea ce lăsam in urmă.

Sesiunea a doua a schimbului şcolar desfăşurata la Buzău in perioada 2-16 mai 2007 a evidenţiat consolidarea conexiunilor iniţiate in toamna anului precedent, prin şederea echipei franceze în oraşul nostru. Finalităţile proiectului au prins contur si s-au materializat faptic prin gala de gimnastică, concursul despre Europa, dicţionarul tri-lingv de expresii uzuale, dicţionar de termeni în iniţierea în gimnastică etc. Partea franceză a avut posibilitatea de a vizita oraşul şi împrejurimile acestuia şi, astfel, să ia contact cu realităţile vieţii cotidiene, specificul naţional şi regional, tradiţii, obiceiuri, cutume etc. Întâlnirea de la Palatul Comunal a dovedit interesul oficialităţilor locale pentru integrarea comunităţii noastre în Europa.

Spiritul combativ a fost înlocuit de spiritul de cooperare şi fairplay. Coeziunea grupului a fost evidenţiată şi de participarea în echipe mixte la competiţii, concursuri şi serbări. Vizita la muzeul satului din Bucureşti a permis contactul nemijlocit cu tradiţia seculara a poporului, cu esenţa cea mai pura a spiritului românesc.

Activităţile derulate au mizat pe coeziunea grupului format. Elevii au participat efectiv la elaborarea portofoliilor ce cuprindeau fotografii semnificative, fragmente din jurnalul parteneriatului, postere de grup, schimb cultural prin lecţii interactive, concursuri pe teme europene, elaborarea unui panel ce surprinde etapele esenţiale ale proiectului. Toate acestea reprezintă finalităţi palpabile, măsurabile cantitativ şi calitativ, ceea ce rămâne concret, dincolo de amintiri, în urma unui astfel de parteneriat.

Proiectul „Sportul, limbaj universal” a dovedit pe parcursul derulării sale ca prietenia, cooperarea, onestitatea, toleranţa sunt concepte viabile ale Europei contemporane.
Timpul petrecut împreuna cu partenerii francezi a evidenţiat necesitatea schimbului de experienţa culturala intre tarile europene pentru o  comuniune viitoare sub egida Uniunii. Cunoaşterea specificului fiecărei ţări în parte duce la o mai bună înţelegere a nevoilor fiecăreia dintre acestea şi contribuie la afirmarea unicităţii etnografice, spirituale şi culturale. Odată ce ajungem să le înţelegem şi să le respectăm reciproc , atunci valorile europene ale libertăţii de exprimare şi de manifestare în conformitate cu tradiţiile fiecărei naţii in parte vor îmbogăţi tezaurul comun al umanităţii.
Calea este deschisa, rămâne ca cei mai mulţi dintre noi să o poată străbate.

În final, includem câteva consideraţii ale profesorului de limba engleză, partenerul francez, doamna Duhamel Valerie:
Grâce à cet échange , les élèves ont découvert une autre culture européenne et une autre langue ayant la même racine.
Les élèves ont également pris conscience de l’importance de l’anglais comme moyen universel de communication . Les élèves ont montré plus d’intérêt et se sont montrés plus réceptifs à l’apprentissage des langues européennes , notamment l’anglais .
Notre ambition était de donner aux élèves souvent réticents à la nouveauté , la possibilité de développer leur ouverture d’esprit et de tolérance, d’apprendre à connaître l’autre sans distinction de race , de couleur, d’accepter les différences et la diversité.