De la formare la transformare. Efectul de undă al experienței europene Erasmus+ asupra școlii secolului XXI

Formarea europeană a cadrelor didactice a avut, în ultimii ani, o influență determinantă asupra conturării specificului educațional al instituției noastre, generând o calibrare semnificativă a practicilor, priorităților și perspectivelor de dezvoltare în raport cu direcțiile europene actuale ale educației. Acest proces a fost susținut în mod consecvent prin Acreditarea Erasmus+ în domeniul Educației Școlare, cod 2020-1-RO01-KA120-SCH-095302, care a facilitat accesul constant al profesorilor la contexte europene de formare, colaborare și schimb de bune practici. Astăzi, experiența acumulată se reflectă în profilul unei instituții moderne și dinamice, în diversitatea și actualitatea ofertei educaționale și, mai ales, în deschiderea constantă către cele mai recente tendințe, metode și abordări promovate la nivel european.
Relevanța participării noastre la proiectele europene nu este confirmată doar de amploarea și continuitatea implicării, ci și de rezultatele obținute, care validează calitatea demersurilor inițiate și capacitatea instituției de a transforma oportunitățile europene în practici educaționale sustenabile, cu impact real asupra procesului de predare–învățare și asupra întregii comunități școlare. Articol integral →

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Recent, două evenimente mi-au prilejuit scrierea acestui articol care, citit de către mai multe persoane, poate deschide poarta și către luarea unor decizii, nu doar trage semnale de alarmă: 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizare a autismului și finalizarea cursului CRED, care impune ca una dintre temele sale să fie elaborarea unui plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități. In martie 2020, prevalența acestei boli în SUA era de 1 la 54 de copii, cifrele fiind mai mult decât relevante. Soluții imediate implică alinierea societății noastre prin modificări legislative ce trebuie puse în practică, prin aprobarea decontării plății orelor de terapie care sunt pe termen lung (până la 8-10 ani, 20 de ore pe săptămână), înființarea unor instituții de intervenție integrată a tuturor serviciilor necesare (ore instructive, logopedie, kinetoterapie, art terapie, terapie cu animale etc.) finanțate de stat, cu personal calificat angajat, monitorizat și evaluat constant, pentru a se oferi o șansă reală de integrare a persoanelor cu TSA.
Până să vină acea zi, rămâne doar să ne face auzită vocea așa cum putem. A mea este cea a unui cadru didactic recunoscut în comunitatea mea pentru profesionalism (cel puțin așa mă știu!), părinte al unui băiat de 11 ani, diagnosticat cu TSA. Aș zice o voce avizată, fără modestie. Articol integral →

Integrarea în școala de masă a copilului cu TSA – 10 sfaturi simple pentru tot atâtea situații complicate

Sintagma „școală incluzivă” este destul de uzitată în ultimul timp, cât să credem cu toții că este o realitate a sistemului educațional românesc. A fost un punct de plecare, o inițiativă lăudabilă pe fond, dar care nu își găsește în mod real un fundament științific în abordarea sistemică a învățământului actual.
Soluții pot fi găsite, mai degrabă adaptate cazurilor speciale care constituie ceea ce numim cerință educativă specială, dar cum actorul principal este cadrul didactic, cel care primește în mâinile sale o personalitate în formare, cu potențial, chiar și mai greu de întrevăzut, atunci, reușita este condiționată de factori precum vocația, dăruirea și implicarea.
Articol integral →

Tehnici de lucru pentru eficientizarea comunicării copiilor cu TSA şi/ sau ADHD integraţi în şcoala de masă

Articolul de față îşi doreşte să furnizeze câteva tehnici, care nu pot fi clasificate drept secrete didactice, ci doar artificii care pot schimba radical relaţionarea cu elevii diagnosticaţi TSA şi/ sau cu ADHD.
Sunt lucruri la îndemâna tuturor, care se pot pune în practică imediat, fără nicio dificultate, doar dacă există bunăvoinţă şi empatie faţă de situaţia acestor copii speciali.
Articol integral →

Școală românească tradiţională pregătită să lucreze cu un copil cu TSA sau ADHD?

Şcoala tradiţională nu este pregătită pentru generaţia contemporană de elevi. Cadrul didactic se confruntă cu mai multe obstacole pe care nu le anticipa cu 20 de ani în urmă.
Observăm cu toţii, de la an la an, cum capacitatea de concentrare a elevilor noştri este afectată de date genetice, de lipsa abilităţilor reale de parenting sau alte motive obiective sau subiective, independente sau nu de capacităţile copilului de a rămâne concentrat pe o perioadă optimă pentru învăţare. Instabilitatea multora dintre copiii generaţiei actuale este cauzată de probleme medicale, ce se circumscriu tulburărilor de spectru autist sau ADHD.
Articol integral →

Parlez vous global? – proiect despre cetățenia globala și emigrație

Parlez vous global? este un proiect internaţional care vizează în principal sensibilizarea populației occidentale la problemele cu care se confruntă Africa Sub-sahariana. Ȋn obiective specifice, acest demers își propune familiarizarea cu termeni cheie cum ar fi cetățenia globală, emigrația, toleranţa și colaborare. Ineditul acestui proiect îl constituie alăturarea unor parteneri europeni – Italia, Austria, Franța și Romania – ţărilor africane Senegal, Benin și Burkina Faso, în scopul cunoașterii problemelor actuale cu care se confruntă populațiile ţărilor subdezvoltate – dificultățile emigranților în ţările europene și impedimentele imigranților din Europa de Est.
Articol integral →

Școala părinților – o alternativă viabilă pentru optimizarea comunicării între generaţii

Părintele contemporan pare prins într-un şablon care nu îi oferă multe alternative. Se admite că a fi părinte este cea mai mare responsabilitate a oricărei persoane și că nu poate fi comparată cu niciuna dintre celelalte responsabilităţi profesionale sau sociale. Ritmul vieţii cotidiene nu lasă răgazul necesar decantării celor mai bune soluţii diverselor probleme ivite.
Şcoala părinţilor sau dialogul vârstelor nu este un deziderat, ci o realitate palpabilă, concretizată în programe educaţionale proiectate ca întâlniri ale părinţilor interesaţi a-si împărtăşi experienţa parentală cu alţi conlocutori dornici de a afla ce fac alţii în situaţii similare, ce metode să adopţi atunci când pare că toate variatele disponibile au fost epuizate.
Articol integral →

Aplicații online folosite în predarea limbii engleze

Limba engleză predată ca a doua limbă de comunicare implică strategii specifice care converg în ultimul timp spre o abordare eclectică. Conceptul blended learning este des întâlnit în orientarea modernă a predării-învăţării-evaluării, în condiţiile în care studiile evidenţiază necesitatea adaptării procesului instructiv nevoilor nativilor digitali.
Acestea fiind premisele, învăţarea face-to-face, îmbinată cu cea pe care diferitele aplicaţii online le oferă profesorilor entuziaşti și preocupaţi de dezvoltarea lor profesională continuă, este o abordare dezirabilă pentru creşterea interesului și menţinerea entuziasmului pentru învăţare, două provocări majore ale educatorului contemporan.
Articol integral →

Proiectele eTwinning din perspectiva CLIL

Anul trecut şcolar am experimentat derularea unor proiecte eTwinning pe portalul destinat comunităţii europene a profesorilor. Am iniţiat un astfel de proiect și am colaborat la alte două. Pot spune că atât postura de coordonator a fost incitantă, dar și aceea de colaborator, ambele perspective oferindu-mi ocazii multiple de satisfacţii profesionale și socio-umane. Trebuie spus că a fost o experienţa iniţiatică pentru mine, care, bineînţeles că se impune a fi perfectată și şlefuită prin noi iniţiative. Este o etapă dificilă, dar necesară pentru a face pasul către o viziune mai completă și mai elaborată care să implice și să valorifice toată pleiada de posibilităţi puse de portal la dispoziţia utilizatorilor săi.
Articol integral →

Școala altfel – un periplu educativ în cinci zile

Propunerea Ministerului pentru anul acesta trebuie să recunoaștem că ne-a surprins și ne-a pus in fața unei provocări pe care a trebuit să o acceptăm și, mai ales să o transpunem în practică. Metodologia definea cadrul general, rămânând ca ingeniozitatea dascălilor să transforme rândurile aride ale acesteia într-un program închegat cu activități stimulative pentru elevii noștri suprasolicitați de rigorile stricte ale sistemului. Inițiativa este lăudabilă și se înscrie în orientarea modernă de a situa elevul în mijlocul propriei formări. Articol integral →