Experiența predării online. Idei și recomandări

Absolventă a Colegiului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timişoara, a studiat în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara „Litere. Istorie şi Teologie”, apoi a urmat cursurile unui masterat în domeniu. Predă limba germană modernă. Are o experienţă la catedră de 3 ani, iar în domeniul educaţiei de 11 ani. A lucrat timp de 8 ani într-un afterschool privat, activitate care i-a adus o mare satisfacţie profesională. A urmat cursurile de formare în limba germană organizate de Zfl – Mediaş şi este membru în cadrul Asociaţiei Profesorilor de Limba Germană din România.

Liceul Teoretic Grigore Moisil, Timișoara (Timiş)

Articolul pe care îl propun are la bază experiența mea din toată această perioadă de predare online în contextul pandemic. Am simțit nevoia să împărtășesc anumite etape prin care am trecut și care m-au făcut să privesc întregul meu parcurs din martie 2020 până în prezent ca pe unul care m-a făcut să mă adaptez, să fiu bine pregătit și să devin mai atentă la nevoile copiilor. Am învățat de la elevi, m-am documentat singură, am luat parte la nenumărate cursuri de formare și perfecționare pentru a putea desfășura o activitate de predare calitativă, care să îi implice pe elevi, astfel încât să îi motivez. Articolul cuprinde câteva exemple de instrumente digitale, care mi-au fost de folos în tot acest timp, dar și o detaliere a modelului ADDIE, care m-a ajutat să îmi planific eficient orele de predare.

Societatea se află  într-o continuă schimbare şi adaptare la tot ceea ce aduce nou mileniul III. Faptul că aceste schimbări au loc, nu mă miră deloc, deoarece ţin de normalul unei societăţi active, curioase, inovative, dornice de autodepăşire. Schimbările apar într-un anumit domeniu şi în funcţie de efectele produse,  ajung treptat să cuprindă majoritatea câmpurilor de activitate ale oamenilor.

Data de 11 martie 2020 a reprezentat, atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei din domeniul educaţiei (şi nu numai), un moment fără precedent, care avea să aducă schimbări majore la nivelul desfășurării actului educaţional. Acesta însă trebuia să continue, chiar şi în absenţa prezenţei fizice într-o sală de clasă. Şi a continuat să aibă loc, mai greu şi timid la început, însă cu multă implicare şi dorinţă de adaptare într-un timp cât mai scurt.

Nu aş fi prevăzut niciodată o astfel de situaţie. Când m-am pregătit pentru a deveni profesoară nu m-am gândit, că voi ajunge să predau în faţa unui ecran, cu elevi stând şi ascultând de cealaltă parte a monitorului. Copiii pe care îi dojeneam de multe ori cu privire la timpul petrecut în faţa telefonului, au ajuns să îmi fie un sprijin. Cunoștințele lor în domeniul digital, le întreceau cu mult pe ale mele, în special pe cele ale cadrelor didactice vârstnice, care au ţinut pasul mai greu cu dezvoltarea tehnologică.

Mărturisesc că am simţit o nesiguranţă, deoarece am considerat că nu voi face faţă. Nu am fost niciodată o împătimită a tehnologiei şi nu mi-am dorit să ştiu mai mult decât strictul necesar. Ajutorul şcolii însă nu a întârziat să apară, astfel că profesorii de informatică au organizat câteva webinar, care să ne îndrume la început de drum în predarea online.

Marea provocare a reprezentat-o pentru mine găsirea unei modalităţi prin care să-i ţin pe elevi aproape, să-i motivez şi să îi fac curioşi pe tot parcursul orei predate. În clasă ştiam că tuturor li s-a oferit aceeaşi posibilitate de a învăţa, însă de acasă nu mai aveam control. Mi-am amintit de vorbele unei foste eleve, care mi-a spus că noi profesorii suntem nişte supereroi, meniţi să facem faţă zilnic provocărilor aduse de munca la clasă. Acest lucru m-a încurajat, deoarece am realizat, că mai ales în aceste momente trebuie să nu îmi dezamăgesc elevii.

Ambiţia cu care am pornit în găsirea unor modalităţi eficiente de predare online a dus în final la obţinerea unui feedback pozitiv din partea elevilor, iar acest lucru a contat foarte mult. Cursurile de formare desfăşurate până în momentul întreruperii contactului fizic cu elevii nu au pus accentul pe activităţi online, dar un aspect important mi-a rămas bine întipărit în minte şi a continuat să stea la baza planificării orei online, iar acesta era learning by doing.

Chiar dacă folosirea materialelor fizice mi-au servit drept mijloc în transmiterea şi fixarea noţiunilor predate în clasă, acestea nu mai erau suficiente în predarea online. Toate jocurile desfăşurate în clasă, fie ele în grupe sau în perechi au fost înlocuite de jocurile didactice online realizate cu ajutorul diferitelor instrumente şi platforme puse treptat la dispoziţia profesorilor. M-am familiarizat cu ele şi am început să simt avantajul pe care mi-l oferă. Am testat platforme sugerate şi prezentate în cadrul unor webinare, însă am descoperit şi eu aplicaţii noi. Lista a fost lungă, însă în urma folosirii acestora în diferitele ore de predare am putut selecta instrumentele, care făceau ca ora să fie interesantă, iar elevii să se implice active. Cel mai uşor se învaţă atunci când elevii sunt implicaţi direct în tot ceea ce fac.

În funcţie de materia predată există aplicaţii care nu numai că uşurează transmiterea unui conţinut însă acest proces devine plăcut şi implică colaborarea elevilor. Există o paletă largă de aplicaţii digitale la care am apelat de-al lungul acestei perioade şi care s-au dovedit a fi foarte utile: Quizziz; Playposit; Jamboard; Google Slides; Powtoon; Nearpod; Microsoft Teams; Spiral; EdPuzzle; Flipgrid; Youtube, Mentimeter; Kahoot; Flinga; Wordart, Padlet, Classtools.

Unele dintre aceste aplicaţii nu mi-au folosit doar mie, ci si elevilor, deoarece eu i-am încurajat ca în situaţiile în care au de prezentat un proiect sau un referat la una dintre materiile din orar, pot alege o variantă deosebită de a face acest lucru, pe lângă binecunoscutul Power Point. Mereu le-am sugerat elevilor, ca la finalul prezentării unui proiect să aloce câteva minute testării atenţiei auditorilor, iar acest lucru îl pot face folosind una dintre aplicaţiile pe care treptat le-au cunoscut şi folosit la clasă. Acest lucru chiar a funcţionat, astfel că elevii au reuşit să mă surprindă. Am fost de multe ori rugată să iau şi eu parte la joc sau să răspund la setul de întrebări alese pentru verificare atenţiei. Sunt aplicaţii care pot fi folosite la clase mai mici, altele care merg foarte bine la elevii mai mari.

Însă toate acestea nu ar duce la îndeplinire obiectivului vizat, dacă ar fi introduse haotic, fără să existe o planificare a orei bine stabilite anterior. Nu este o muncă uşoară, însă este extrem de necesară.

În cadrul unui curs la care am luat parte înaintea perioadei pandemice, am ajuns să cunosc modelul ADDIE, care la momentul respectiv îmi părea destul de greu de urmat şi pe care l-am dat uitării. Documentându-mă în toată această perioadă, am ajuns să reîntâlnesc modelul ADDIE, acesta fiind sugerat de diferite cadre didactice din Germania, care îl menţionau în webinarele organizate şi la care am participat o perioadă îndelungată din dorinţa de a mă perfecţiona. Modelul este recomandat în structurarea, implementarea şi analizarea propriilor ore de predare, astfel încât să poată aduce îmbunătăţiri acolo unde este cazul. Explicațiile date mi-au plăcut foarte mult astfel că am început să-l folosesc drept ghid în planificarea orelor de germană. Doresc să prezint ce presupune acest model, folosindu-mă de un set de întrebări pentru fiecare etapă:

Modelul ADDIE în educaţie

• Analiza: colectarea informaţiilor despre contextul în care are loc predarea
Care este grupul meu ţintă?
Care este nivelul grupului meu ţintă?
Care este mediul în care îmi desfăşor activitatea?
Dispun toţi elevi de conexiune la internet?
Deţin toţi elevii dispozitivele necesare desfăşurării orei de predare?
Care sunt competenţele dezvoltate până în momentul actual?
Ce doresc ca ei să ştie până la finalul orei?
Ce au nevoie să înveţe?
Care este obiectivul ţintă pe care îl urmăresc?
Ce conţinut este dorit?
Care sunt resursele pe care eu le am?

• Designul: stabilirea secvenţelor orei care urmează a fi desfăşurate, pe baza obiectivelor stabilite, resurselor de care dispun, activităţilor pe care doresc să le fac
Ce doresc să realizez cu această oră de predare?
În ce punct au ajuns elevii mei?
Care sunt obiectivele secvenţiale ale instruirii?
Ce modalităţi de evaluare folosesc?
Care sunt activităţile pe care aleg să le fac?
Care sunt secvenţele orei predate?
Ce tipuri de resurse online/ tradiţionale voi include?

• Dezvoltarea: momentul în care se conturează conţinutul şi materialele
Pot să-mi adaptez resursele deja existente la predarea online?
Pot adapta activităţile folosite anterior la noul context?
Este necesar să caut resurse noi şi să gândesc alte activităţi?
Cum pot lega resursele de activităţile predate?
Care este informaţia pe care o transmit eu?

• Implementarea: instruirea propriu zisă a elevilor cu ajutorul cursului creat
Cum decurge ora de predare?
Ce dificultăţi am întâmpinat eu?
Ce dificultăţi au întâmpinat elevii?
S-a transmis cu succes informaţia către elevi?
Am reuşit să ajung la elevi prin conţinutul predat?
Ce pot îmbunătăţi?

• Evaluarea: se analizează rezultatele obţinute prin mijloace de evaluare
Am îndeplinit obiectivele stabilite?
Cât de eficient a fost cursul
Ce pot îmbunătăţi?
Care este părerea elevilor cu privire la conţinutul transmis?
Ce a lipsit (din punctul meu de vedere)?
Ce a lipsit din (din punctul elevilor de vedere)?
Cum pot face mai bine?

Deși poate părea mult și greu de aplicat la început, odată ce există un model, o hartă pe care mi-o concept singură şi după care îmi creez, implementez şi analizez propria activitate de predare, acest lucru devine o rutină. Părerea elevilor o putem obţine la finalul orei în 2- 3 minute, iar aceasta mă va ajuta totodată să îi descopăr, să aflu ce anume le place şi ce nu, astfel încât orele viitoare să aibă un mai mare succes, iar ei să simtă plăcere în ceea ce fac.

Activitatea desfăşurată de noi, cadrele didactice, în această perioadă îşi va lăsa amprenta asupra elevilor, dar şi asupra noastră. Aceştia vor avea un model în noi, un model de adaptare, de ambiţie, de perseverenţă, de perfecţionare, de îmbunătăţire, pe care îl vor putea urma sau cel puţin de care îşi vor putea aminti în momentele dificile pe care le vor întimpina de-a lungul vieţii sau al carierei pe care aleg să o urmeze. Implicarea noastră şi atenţia pe care o oferim atât elevilor cât şi activităţii de predare, faptul că ne pasă şi că încercăm să aducem actul educativ mai aproape de ei, în ciuda perioadei grele în care ne aflăm, consider că un efort răsplătit prin feedback-ul primit în fiecare zi de la elevii noştri.

Bibliografie
Anucuţa, Lucia: Psihologie Şcolară, 1999, editura Excelsior, Timişoara
https://www.youtube.com/watch?v=P3ECJM2dINU (accesat în data de 02.06.2020)
https://www.youtube.com/watch?v=-uoZXWbjKAA (accesat în data de 01.06.2020)
https://www.youtube.com/watch?v=FRqUF0ORRyY (accesat în data de 18. 11.2020)
eduweb.ro/ce-este-addie/ (accesat în data de 14.02.2021)

 

Cuvinte cheie: predare online, experiență online, educație la distanță
Accesări: 1.222