Feedback-ul în sistemele de e-learning

Feedback-ul este o parte esențială a programelor de educație și formare profesională; ajută la creșterea potențialului în diferitele etape de învățare și identifică acțiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți performanța. Feedback-ul este o parte importantă a învățării și interacțiunii în sistemele de e-learning. La fel ca şi feedback-ul oferit în învățarea tradițională, feedback-ul în e-learning presupune diferite strategii şi vizează mai multe aspecte.

Primele studii despre feedback-ul sunt aproape 100 de ani și au apărut în psihologie o data cu teoria behavioristă. Skinner, identificând o serie de principii de bază ale învăţării, demonstrează că atât animalele cât şi oamenii reacţioneaza la „întăriri”, întărirea pozitivă, care furnizează recompensa aşteptată; întărirea negativă, care permite evitarea unor stimuli neplăcuţi. Feedback-ul pozitiv a fost considerat „întărire pozitivă”, iar feedback-ul negativ a fost considerat „pedeapsă”.

Feedback-ul este o parte esențială a programelor de educație și formare profesională; ajută la creşterea potenţialului în diferitele etape de învăţare și identifică acțiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți performanța. Poate fi pozitiv sau negativ şi este folosit pentru a forma comportamente.

Feedback pozitiv – dacă un comportament sau o sarcină sunt realizate într-un mod corect atunci feedback-ul pozitiv oferă informaţii că acel comportament ar trebui să continue. Studiile au arătat [4] că  feedback-ul pozitiv are  efecte favorabile asupra motivației, auto-eficacităţii  și performanței.
Feedback negativ – feedback-ul negativ indică faptul că un comportament sau activitate -sarcină nu a fost efectuată corect,  astfel este necesară o schimbare de comportament.

Rowe  subliniază [8] că feedback-ul regulat poate îmbunătăți  motivația, ajuta studenţii să se simt în legătură cu instructorii lor, și  ajuta la reducerea anxietăţii. Hattie și Timperley au sintetizat [3] un model de feedback care se concentrează pe sensul său. La dezvoltarea modelului s-au avut în vedere 3 „întrebări de feedback”: Unde doresc să ajung? (Care îmi sunt scopurile?), Cum ajung acolo?   Care este pasul următor?.

Figura 2.3 –  Model de feedback pentru îmbunătățirea învățării

• Nivelul sarcinii. Cât de bine sunt înţelese/ îndeplinite sarcinile de lucru
• Nivelul procesual. Principalele procese necesare pentru înțelegerea/ îndeplinirea sarcinilor.
• Nivelul auto-reglator. Auto-monitorizarea, direcţionare şi regularea/reglarea acţiunilor
• Nivelul personal. Evaluări personale şi efectul (de obicei pozitiv) asupra studentului

Feedback-ul  este [2] o noţiune complexă care are cel puţin trei componente distincte pe care le numim feed up, feed back, and feed forward. Pentru a implementa un sistem de feedback, profesorul trebuie să le folosească pe toate trei.

• Feed Up. Prima component a unui feedback efectiv implică stabilirea unui scop clar. Când studenţii înteleg unde trebuie să ajungă se concentrează mai bine pe sarcinile de învăţare.
• Feed Back. A doua componentă şi cea mai cunoscută este feedback-ul, respectiv răspunsurile oferite elevilor/ studenţilor de către profesor cu privire la activitatea lor. Aceste răspunsuri sunt în legătură directă cu scopurile învăţării.
• Feed Forward. În urma datelor colectate de la etapa anterioară, profesorul planifică viitoarele etape de instruire, astfel de aici termenul feed forward.

Fiecare dintre aceste 3 componente ale unui sistem de feedback poate viza patru aspecte, respectiv feedback-ul  cu privire la sarcină, cu privire la procesarea sarcinii, la autoreglare, precum și despre sine ca o persoană.

Brookhart arată [1] că strategiile de feedback pot varia ţinând cont de mai multe dimensiuni: moment, cantitate, mod şi cui îi este oferit.

• Momentul – când şi cât de des este este oferit feedback-ul
• Cantitate – o indicaţie folosirea principiilor lui Goldilocks [7]
• Mod – oral, scris, vizual/ demonstraţie
• Cui – individual/ grup/ clasă.

Feedback-ul este o parte importantă a învățării și interacțiunii în sistemele de e-learning. Astfel, feedback-ul în e-learning este mecanismul care tinde să înlocuiască profesorul care oferă comentarii, sfaturi, explicații și evaluează studenţii procesul de învățare tradițional. În general, feedback-ul din e-learning are loc în procesul de evaluare; dar el poate fi furnizat unui student şi în timpul navigării prin materialul de învăţare, comunicare și colaborare cu alți studenți, în procesul de lucru cu informațiile personale și de gestionare a cursurilor. Chiar și alertele și memento-uri care de multe ori apar în sistemul de e-learning pot fi considerate ca feedback.

Vasylieva [10] remarcă faptul că feedback-ul poate îndeplini diferite funcţii în e-learning conform efectelor pe care le are asupra învăţării:

• poate informa studentul asupra corectitudinii răspunsului său
• poate „umple golurile” în cunoştinţele studentului prin prezentarea informaţiilor pe care acesta nu le cunoaşte
• poate  schimba concepţiile greşite pe care studentul le poate avea

La fel ca şi feedback-ul oferit în învăţarea tradiţională, feedback-ul în e-learning presupune diferite strategii şi vizează mai multe aspecte. S-au realizat şi o serie de studii privind: tipurile de feedback în e-learning (Mandernach [5]), momentul oferirii feedback-ului (Mathan [6]), adaptarea feedback-ului, individual şi la grup (Vasylieva [9]).

Bibliografie
1. Brookhart, S. M., (2008)  How to give effective feedback to your student by the Association for Super vision and Curriculum Development, ISBN: 978-1-4166-0736-6
2. Fisher, D., Fre, N., (2009) Feed Up, Back, Forward November 2009 | Volume 67 | Number 3  ASCD  Pages 20-25.
3. Hattie, J.,Timperley, H., The Power of Feedback Review of Educational Research, March 2007, Vol. 77, No. 1, pp. 81–112.
4. Ilies, R., Judge, T. A. (2005). Goal Regulation across Time: The Effects of Feedback and Affect. Journal of Applied Psychology, 90, 453-467.
5. Mandernach, B.J., (2005) Relative Effectiveness of Computer-based and Human Feedback for Enhancing Student Learning. Jurnal  of Educators Online 2(1).
6. Mathan, S., (2003) Recasting the Feedback Debate: Benefits of Tutoring Error Detection and Correction Skills, PhD Thesis, Carnegie Melon University, Pittsburgh.
7. Pappas, C., (2015) How To Apply The Goldilocks Principle Ιn eLearning, eLearning Industry.
8. Rowe, A., (2011) „The Personal Dimension in Teaching: Why Students Value Feedback,” International Journal of Educational Management, vol. 25, no. 4, 2011, p. 347.
9. Vasilyeva, E.,Pechenizkiy, M.,  De Bra, P., (2008) Adaptation of Elaborated Feedback in e-Learning, LNCS 5149, pp. 235–244,  Springer-Verlag Berlin Heidelberg.
10. Vasilyeva, E.,Pechenizkiy, M.,  De Bra, P., (2008) Immediate Elaborated Feedback Personalization in Online Assessment, EC-TEL 2008, LNCS 5192, pp. 449–460, Springer-Verlag Berlin Heidelberg.