Final de an școlar, examene, examene!

Absolventă a Universităţii „Al.I. Cuza" din Iaşi, profilul Filologie, Limba şi literatura română - Limba şi literatura franceză. Predă limba franceză la Şcoala Gimnazială Nr. 2 din Piatra-Neamţ. A urmat un stagiu de formare în tehnica evaluării, „Formation au DELF Junior dans la perspective du CECR”, care i-a ajutat la obţinerea unor rezultate deosebite cu elevii. Este o novatoare, a absolvit multe cursuri de perfecţionare.

Școala Gimnaziala Nr. 2, Piatra Neamț (Neamţ)

Am reușit să ajungem cu bine la finalul anului școlar 2021-2022. Nu a fost o perioadă foarte simplă! Am avut provocări, atât dinspre pandemie, dar și din punct de vedere al schimbărilor, mai mult sau mai puțin cerute de către cadrele didactice, elevi sau părinți. Lucrul care ne-a nemulțumit cel mai mult a fost faptul că s-au prezentat mai multe variante, pentru la fel de multe structuri ale noului an școlar. De asemenea, ni s-au prezentat mai multe variante de a nota elevii, mai multe posibilități de a se face repartizarea elevilor în urma susținerii examenului de Evaluare Națională. Pentru că toate aceste „înnoiri” nu au putut fi foarte bine analizate din cauza suprapunerilor de activități școlare, specifice sfârșitului de an școlar: medii, serbări, banchete, examene! Despre toate acestea am scris un articol, pe care vreau să-l citiți cu răbdare.

Ideea de a scrie acest articol mi-a venit după ce am vizionat la televizor un interviu luat, la ieșirea din examenul de titularizare, unui profesor tânăr care a răspuns întrebărilor reporterei unui post de televiziune. Profesorul nu era mulțumit de ceea ce a reușit să scrie la examen, dar a spus ceva foarte interesant: de ce trebuie să dea anual acest examen, de ce se dau subiecte complexe când realitatea este mai simplă?

Pornind de la această întrebare retorică, încerc să îmi lămuresc mie și colegilor tineri sau cu experiență anumite atitudini și nemulțumiri. În sistemul de învățământ este nevoie de oameni cu vocație pentru această meserie, i-aș spune chiar artă. Nu este nevoie ca profesorul să fie tobă de carte dacă nu știe cum să-i determine pe elevi să iubească obiectul de studiu, cum să le caute acele informații prin care să le capteze atenția și interesul. Dacă profesorul vrea să-și arate erudiția în fața unor elevi de 11-15 ani, nu este calea cea mai bună. A te simți superior în fața unor copii în formare, a te lăuda cu gradele didactice obținute nu-i impresionează pe elevii de gimnaziu. Ei vor acțiune, vor să cunoască lucruri interesante, nu neapărat din manuale. Important, eficient și plăcut este maniera, felul cum cadrul didactic știe ce, cum, să-i învețe pe elevi, cum să-și prezinte cunoștințele dobândite la școală sau din lecturi/ exerciții preferate. La școală NU CREĂM GENII, îi descoperim și îi ajutăm să găsească materiale utile, să caute sprijinul unei persoane pentru a le lămuri ceea ce nu au știut .Copilul nu vine la școală învățat!!! Cadrele didactice trebuie, la fiecare început de an, să le reamintească tehnica învățării, a alegerii lecturilor preferate. Astfel se formează o cultură generală, definită a fi „ceea ce ți-a rămas după ce ai uitat totul”

În universități, la cursuri de perfecționare cadrele didactice au tendința de a arăta că sunt foarte bine pregătite profesional. În fața elevilor nu trebuie să arate ce știe dânsa/ dânsul. Nu aceasta este menirea cadrului didactic! El trebuie să-i determine să caute, ei înșiși, răspuns la propriile lor întrebări. Dacă reușim să le trezim curiozitatea pentru obiectul de studiu, vom avea elevi care vor veni cu informații interesante, căutate pentru a ști, nu pentru că este obligat să știe. Nu trebuie să ne impunem prin superioritatea noastră, ci prin dorința de a-i aduce pe ei la un nivel superior și conștient.

Cadrele didactice, tinere sau nu, au dreptate când se plâng că sunt obligați să dea examenul de Titularizare în fiecare vară! Este un stres inutil, atâta timp cât le sunt verificate cunoștințe, de cele mai multe ori, inutile. Ei predau la nivel primar sau gimnazial și primesc subiecte pentru liceu!!! Fiți sinceri, stimați colegi/ colege, de câte ori ați predat la clasă, la limba franceză, scrierile lui Anatole France, Romain Rolland, Paul Claudel??? Predăm la gimnaziu, după o programă stabilită, de ce să repetăm an de an, pentru Titularizare, pe Paul Claudel?!!!

În ultima perioadă, greșit aleasă, s-a discutat mult despre schimbările ce se vor face în sistemul de învățământ începând cu 1 septembrie 2022. S-au popularizat aceste schimbări simultan cu organizarea examenelor de Evaluare Națională, BAC, Titularizare, așa încât foarte puțină lume, fiind și perioada concediilor, a fost vigilentă și a sesizat unele lucruri puțin exagerate ceea ce privește structura anului școlar 2022-2023, a noilor  programe. Nu vreau să fiu „Mafalda”, dar la începutul anului școlar, la toate nivelele de învățământ, vor fi nelămuriri, nemulțumiri. Deja admiterea la licee a creat situații nefirești și neplăcute.

Dragi colegi/ colege, cum este posibil să se declare admis, la un liceu  bun, un elev cu media 3…? Anomalie! Nu trebuie să se joace nimeni cu sufletul și sănătatea altor copii! Alții, cu media 9… nu sunt admiși, iar cel cu 3 da? Sunt convinsă că această situație a putut să apară pentru că… omul este supus noilor tehnologii! Haideți să rămânem oameni! Copiii cu note mari, refuzați de calculator?! Cu siguranță copiii aceștia au suferit un șoc! La ei v-ați gândit? Cine ar fi răspuns pentru o tragedie determinată de eșecul nedrept? Vor fi unii care vor spune „Nu a știut să completeze fișa”. Rușinos! Cum să distrugi idealul unor copii buni dând vina pe o mașinărie?

 

Cuvinte cheie: proces de educație, dezvoltare profesională continuă, statutul cadrului didactic
Accesări: 272