Gestionarea stresului și evitarea epuizării (burnout)

S-a demonstrat că, pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea şi siguranţa noastră, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile – de exemplu, la examene, lucrări, teze te poți concentra mai bine în condiţii de stres. Corpul urman răspunde eliberând hormoni şi accelerând ritmul cardiac şi respirator, iar creierul cere mai mult oxigen şi se concentrează asupra problemei pentru a coordona restul corpului să răspundă cât mai repede şi cât mai bine.
Pe termen lung, însă, poate cauza dezechilibre majore în organism, tensiunea ducând la extenuare (burnout): epuizare emoțională, fizică, mentală.

Stresul, la nivelul cadrului didactic

Viața în clasă e foarte complexă: un profesor trebuie să relaționeze cu mai mulți elevi, în același moment. Este un lucru destul de dificil, deoarece elevii sunt foarte diferiți, au nevoi diferite, iar educatorul trebuie să rămână calm și prezent, în timp ce încearcă să înțeleagă ce anume a stat în spatele unei anumite acțiuni, reacții, comportament din partea unui elev. Astfel, va reuși să îl ajute pe copil și va evita, totodată, să se lase măcinat de trăiri negative.

Profesorul trebuie să dezvolte o bună relație cu fiecare școlar și să rezolve toate situațiile neprevăzute.  De multe ori, se  intră într-un cerc vicios: problemele de comportament ale elevilor stresează dascălul. Dacă este stresat, nu poate stabili  relații bune cu cei mici. Dacă nu stabilește relații bune cu copiii, nu va putea să transmită informații, să dezvolte competențe și să ofere modele de comportament, să motiveze elevii, să mențină o ambianţă plăcută la ore şi o relaţie de cooperare cu aceştia, astfel încât să nu se creeze o atmosferă stresantă pentru elevi.

Stresul, la nivelul elevului

Pe de altă parte, stresul la școlari poate cauza lipsă de interes, absenteism, conflicte, incapacitate de concentrare, rezultate slabe la învățătură. Procedee simple precum  comunicarea, comutarea atenției de la o situație care are un caracter stresant la o alta care poate provoca emoții pozitive pot duce la atenuarea și chiar înlăturarea tensiunii nervoase a elevului și stabilirea unui climat liniștit în sala de clasă. Este necesar ca elevul să se concentreze pe activități utile și interesante, pentru că ele pot înlocui efectul situațiilor stresante.

Concluzie

Profesorul nu are doar misiunea de a transmite anumite informaţii și de a dezvolta elevilor capacități din domeniul disciplinei, ci trebuie să se preocupe şi de dimensiunea afectivă şi spirituală a vieţii elevilor, de dezvoltarea psiho-emoţională a copilului, iar acest lucru poate fi realizat printr-o atitudine calmă, relaxată, care să ofere un model comportamental. În același timp, se protejează pe sine, evitând epuizarea emoțională, fizică, mentală (bournout).

***

Articolul a fost scris în urma participării la mobilitatea din cadrul programului Erasmus+ 2016-1-RO01-KA101-023724 – “ȘCOALA COMPETENȚELOR”: Handling Stress and Avoiding Burnout. Aceasta a avut loc în Republica Cehă (Praga), în perioada 5-9 decembrie 2016.
Scopul  workshop-ului Handling Stress and Avoiding Burnout a fost înțelegerea modului în care stresul afectează cadrul didactic și modul acestuia de a preda; reducerea consecințelor stresului atât în rândul cadrelor didactice, cât și al elevilor; instrumente practice pentru a face față epuizării emoționale.