Impactul evaluării formative asupra formării și dezvoltării personalității elevului

Articolul de față își propune inventarierea principalelor instrumente de evaluare formativă și prezentarea succintă, amintindu-se principalele avantaje, dar și limite ale acestora. Evaluarea formativă, are un impact major asupra dezvoltării personalității elevului și vizează nivelul cognitiv, dar și metacognitiv.

Evaluarea didactică este reprezentată de totalitatea activităților prin care se colectează, organizează și interpretează datele obținute în urma aplicării unor instrumente de măsurare. Evaluarea poate însemna, pe de altă parte, o relație de feed-back care ajută cadrul didactic să reorganizeze procesul educativ, iar elevului să-i ajusteze modalitățile de învățare și comportamentul.  Actul evaluării presupune trei etape distincte: măsurarea (cuantificare a rezultatelor școlare), aprecierea ( formularea unei judecăți de valoare) și analiza și cunoaște mai multe funcții didactice: de diagnosticare, de prognosticare, de certificare, de selecție, de motivație și de orientare școlară.

În funcție de momentul în care este aplicată, se disting mai multe tipuri de evaluare: predictivă, formativă și sumativă. În noul context pedagogic, care se află în plin proces de modernizare, evaluarea formativă (aflată la pol opus cu cea sumativă) câștigă teren din ce în ce mai mult, devenind pentru teoreticieni marele pol de atracție  datorită aportului pe care îl aduce în formarea și dezvoltarea personalității elevului. Potrivit Mihaelei Popa, în lucrarea Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura română în liceu, prin evaluarea formativă, autonomia elevului se consolidează.

Evaluarea dezvoltării și a progresului individual nu poate fi decât internă, legată de cel care învață, realizată de el însuși. Profesorului nu-i revine decât rolul, invocat tot mai frecvent, de a-l sprijini pe elev să devină tot mai conștient de propria evoluție, dar și tot mai capabil să se autoevalueze pertinent și obiectiv. De asemenea, au fost recunoscute o serie de alte beneficii pe care evaluarea formativă le aduce elevului, dintre ele putându-se aminti: motivarea elevului, investigând nu doar eșecul, ci și reușitele, îi sporește stima de sine, implicându-l activ în întregul demers educativ, dezvoltă, în mod competitiv, competențele. Bineînțeles că evaluarea formativă poate fi și o modalitate prin care elevul înțelege mult mai bine mecanismele procesului de evaluare, ajungând astfel să îl înțeleagă mai bine pe profesor și să nu-l mai considere un oponent.

În cele ce urmează, mă voi opri asupra instrumentelor moderne ale evaluării formative, asupra avantajelor și limitelor fiecăruia dintre instrumentele menționate. Instrumentele de evaluare reprezintă modalități prin care se realizează evaluarea, menite să conducă la crearea unei situații de evaluare. În cadrul orelor de Limbă și literatură română, spre exemplu, pot fi folosite: grila de auto/evaluare, fișa de evaluare, testul sumativ, scara de clasificare, lista de control, chestionarul și, nu în ultimul rând, portofoliul.

Grila de auto/evaluare orientează profesorul spre obiectivarea evaluării și sprijină, în mod real, aplicarea baremului de notare, detaliind reperele de rezolvare a itemilor. Faptul că este cronofagă și supusă influenței factorilor subiectivi reprezintă principalele limite ale acestui instrument de evaluare.

Fișa de evaluare este benefică prin faptul că este un instrument de observare care urmărește puține aspecte, spre deosebire decât grila de auto/evaluare. Pentru o eficiență sporită și pentru a beneficia de caracterul ei formativ, este recomandat ca aceasta să fie realizată împreună cu elevii. În cazul fișei de evaluare, posibilul rol pasiv al elevului este o limită majoră.

Testul sumativ este instrumentul prin care se urmărește progresul elevului și oferă, indirect, informații cu privire la eficiența metodelor de predare. Furnizează feed-back formativ, depistează lacune, probleme de învățare. Printre limitele acestui instrument se enumeră faptul că erorile nu pot fi corectate imediat, iar elevii nu pot fi orientați către un răspuns corect.

Scara de clasificare se caracterizează prin acordul sau dezacordul elevului față de un aspect/ o problemă, fiind o formă simplificată a chestionarului. Prin utilizarea scării de clasificare se pot obține informații despre evoluția unui aspect urmărit și dezvoltă capacitatea de autoevaluare a elevului.
Fișa de evaluare Slab Mediu Bine F.bine
• Creativitate
• Curiozitate
• Colaborare
• Progres realizat

Lista de control este o modalitate prin care se notează prezența sau absența unei caracteristici, bifându-se răspunsul. Este un instrument cu mare potențial formativ:
Atitudinea faţă de sarcina de lucru a elevului Da Nu
A urmat instrucțiunile specifice activității.
A solicitat ajutor la nevoie.
A colaborat cu ceilalți colegi.
A  finalizat activitatea.

Chestionarul investighează aspecte, cercetează probleme (de exemplu, tipul de lectură preferat de elevi). Dezvoltă capacitatea de autoevaluare a elevului, sporindu-i stima și motivația pentru învățare. Asemenea celorlalte instrumente de evaluare, și chestionarul este cronofag.

Portofoliul este, după mulți specialiști în domeniu, un document reprezentativ pentru activitatea elevului. Alina Pamfil scrie în lucrarea sa… că este un instrument de evaluare prin care elevul își coordonează/ aranjează fișe, proiecte, compuneri etc. De asemenea, în lucrarea Mihaelei Popa apar notate și elementele care ar trebui să fie cuprinse într-un portofoliu: coperta, prezentarea personală a elevului, foaia de cuprins, conținutul (fișe, teste, materiale folosite în cadrul orelor de română etc).

Bibliografie:
Ilie, Manuela. Didactica literaturii române, Ed. Polirom, 2008, Iași.
Popa, Mihaela-Emilia. Evaluarea formativă a competențelor în ora de limba și literatura  română în liceu, Editura Paralela 45, Pitești.
Sâmihăian, Florentina. O didactică a limbii și literaturii române-Provocări actuale, Editura Art, București.