Intersecționalitatea în predarea limbii și literaturii române – experiențe didactice în cadrul proiectului Erasmus+ „Teaching Across Intersections”

În școala contemporană, elevii vin cu experiențe de viață foarte diferite, cu moduri distincte de a se raporta la învățare și cu identități sociale și culturale variate. În acest context, profesorul are nevoie de situații de învățare care să valorizeze diversitatea și să creeze contexte în care fiecare elev să se simtă implicat și ascultat.
Intersecționalitatea oferă un cadru util pentru înțelegerea acestei diversități, explicând modul în care identitatea unei persoane este influențată simultan de factori precum genul, vârsta, mediul social, cultura sau diverse vulnerabilități. În cadrul proiectului Erasmus+ „Teaching Across Intersections” (2022–2025), această perspectivă a fost valorificată prin activități educaționale care pun accent pe incluziune, participare activă și reflecție critică.

Demersul didactic prezentat se înscrie în logica învățării experiențiale descrise de Kolb (2015), în care învățarea se construiește prin experiență, reflecție și aplicare. În același timp, metodele utilizate aparțin zonei strategiilor interactive, care pun elevul în centrul procesului de învățare și îl implică activ în construirea sensului (Oprea, 2009).

Activitățile au fost realizate la clasa a XI-a  și au urmărit dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a capacității de analiză a situațiilor sociale și culturale din perspective multiple. Disciplina Limba și literatura română oferă un cadru potrivit pentru astfel de demersuri, deoarece textele literare reflectă frecvent conflicte de valori, relații de putere și situații de marginalizare. Studiul literaturii devine formativ atunci când este conectat la experiențele reale ale elevilor și la universul lor de valori (Sâmihăian, 2016).

Una dintre activități a pornit de la stereotipurile existente în relația elev–profesor. Elevii au fost invitați să noteze idei și afirmații auzite despre „elevii de azi” și „profesorii de altădată”. Discuțiile au scos la iveală generalizări și percepții diferite, care au fost ulterior analizate critic. Un moment important a fost jocul de rol, în care elevii au fost puși în situația de a susține perspectiva profesorului, în timp ce cadrul didactic a adoptat perspectiva elevilor. Această schimbare de roluri, specifică învățării experiențiale (Kolb, 2015), a condus la argumente mai echilibrate și la o înțelegere mai nuanțată a relației profesor–elev.

O altă activitate a pornit de la mitul „Răpirea Sabinelor”, utilizat ca pretext pentru discuții despre tradiție, valori și drepturile omului. După lectura textului, elevii au analizat comportamentul personajelor și semnificațiile acestuia în contextul societății antice, fiind ghidați prin întrebări care au stimulat reflecția și argumentarea. Clasa a fost împărțită în două echipe, una care a susținut perspectiva contextului istoric și alta care a interpretat situația din perspectiva valorilor actuale. Activitatea a favorizat exprimarea opiniilor și înțelegerea faptului că un text poate avea interpretări diferite în funcție de sistemul de valori al fiecărei epoci.

În alte activități, am abordat tema dizabilității și a limbajului incluziv, pornind de la resurse video și situații reale. Elevii au discutat despre modul în care percepțiile sociale influențează felul în care sunt înțelese diferențele dintre oameni. Din perspectiva modelului social al dizabilității, accentul s-a mutat de pe individ pe barierele create de societate, idee regăsită și în resursele proiectului Erasmus+ „Teaching Across Intersections”. S-a vizat raportul dintre valori culturale și influențele contemporane. Elevii au discutat despre diferența dintre „trenduri” și valori identitare și au analizat exemple din cultura românească și din realitatea actuală. Pornind de la experiențele lor, implicarea a fost ridicată, iar discuțiile au devenit autentice și relevante pentru vârsta lor.

Pe parcursul activităților, s-a observat o implicare mai mare a elevilor atunci când au fost puși în situații de argumentare, colaborare și reflecție. Modul de comunicare a devenit mai clar și mai argumentat, iar elevii au început să evite generalizările și să își susțină ideile cu exemple.

Reflecții și concluzii

Experiența derulată în cadrul proiectului Erasmus+ „Teaching Across Intersections” a evidențiat faptul că abordarea intersecțională poate transforma semnificativ modul în care elevii se raportează la învățare, dar și la propria lor experiență de viață. Activitățile desfășurate au creat contexte în care elevii au fost încurajați să își exprime opiniile, să asculte perspective diferite și să își revizuiască propriile convingeri.

Dincolo de conținuturile literare sau culturale abordate, un câștig important a fost dezvoltarea unui climat de clasă bazat pe dialog și respect reciproc. Elevii au devenit mai deschiși în exprimare, mai atenți la modul în care își formulează ideile și mai dispuși să argumenteze fără a generaliza sau a judeca.

De asemenea, activitățile de tip interactiv au contribuit la creșterea încrederii în sine și la dezvoltarea competențelor de comunicare. Jocul de rol, dezbaterea și analiza de text au facilitat implicarea activă a elevilor și au transformat ora de Limba și literatura română într-un spațiu de reflecție și interpretare personală.

În concluzie, integrarea perspectivei intersecționale în demersul didactic demonstrează că literatura poate deveni un instrument valoros pentru înțelegerea diversității și pentru formarea unor atitudini incluzive. Mai mult decât atât, această abordare contribuie la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viață, precum gândirea critică, empatia și capacitatea de colaborare.

Bibliografie

1. Kolb, D. A. (2015). Experiential Learning: Experience as the Source of Learning and Development. Pearson Education.
2. Oprea, C.-L. (2009). Strategii didactice interactive. București: E.D.P.
3. Sâmihăian, F. (2016). O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev. București: Editura ART.
4. Manual de intersecționalitate, Erasmus+ Teaching Across Intersections (TAI), 2022–2025