Jocul didactic la vârsta preșcolară

Jocul este activitatea principală ce caracterizează cea mai frumoasă perioadă din viața unui om, copilăria. Copilul se joacă, se bucură prin joc, socializează, exersând astfel abilitățile necesare în parcursul devenirii și în viața de adult. Ajuns în grădiniță, copilul poate experimenta lumea minunată a jocului alături de colegii din grupă. Aceștia pot iniția jocuri libere, pe diferite teme, cu diferite materiale și jucării pe care le au la dispoziție. Jocurile pot fi realizate și în cadrul centrului „Joc de rol”, unde copilul poate experimenta diferite roluri, personaje, situații întâlnite în realitatea cotidiană.

„Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire şi în consecință poate să acționeze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale.” (Eduard Claparède)

Jocul didactic este unul dintre activitățile preferate de către preșcolari. Aceștia învață, în timp ce activitatea este desfășurată sub forma jocului didactic. Jocul didactic are în componență scopul didactic, sarcina didactică, elementul de joc, reguli de joc și un bogat material didactic.

„Jocul îndeplinește pentru toate vârstele funcții psihologice complexe, funcții educative în care amintim asimilarea de conduite, acumularea de experiență și informație funcții de dezvoltare fizică prin antrenarea sau menținerea capacităților fizice, funcții sociale în dezvoltarea relațiilor sociale.” (U. Șchiopu, 1975). J. Piaget apreciază că „activitatea de joc constă în asimilarea ce funcționează pentru ea însăși fără nici un efort de acomodare”.

Datorită conținutului și modului de desfășurare a jocurilor didactice, acestea sunt mijloace eficiente de activizare a întregului colectiv al grupei, dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. În acest sens, J. Piaget afirmă că: „acceptarea și respectarea regulilor determină pe elevi să participe la efortul comun al grupei din care face parte. Aprecierea rezultatelor, indiferent de forma pe care o folosim, creează numeroase manifestări spontane de bucurie sau supărare, de mulțumire sau regret”.

Exemple de jocuri didactice

Domeniul Limbă şi comunicare: „Prietenii personajelor din povești” – copiii vor rezolva sarcinile de lucru şi vor salva personajele răpite de lup.

Explicarea jocului:
• Copiii au ca sarcină didactică recunoașterea poveștilor pe baza imaginilor, recunoașterea personajelor din poveștile cunoscute („Scufiţa Roşie”, „Capra cu trei iezi”), selectarea acestora în funcție de cerințe;
• Copilul numit prin atingere cu bagheta magică va rezolva sarcina dată;
• Educatoarea citește sarcina ce va fi rezolvată de către preșcolarul solicitat;
• Cu fiecare probă corect rezolvată, copiii salvează un personaj.

Se vor preciza regulile jocului:
• Copiii trebuie să răspundă numai când sunt solicitați;
• Să răspundă în propoziții;
• Să aplaude răspunsurile corecte;
• Să păstreze liniștea în timpul jocului.

Joc de probă: se verifică modul de înțelegere a regulilor jocului. Se alege o imagine şi se denumește povestea din care aceasta face parte. Se enumeră personajele din poveste – Scufiţa Roşie şi Capra cu trei iezi.

Desfășurarea propriu-zisă a jocului:

PROBA I: „ Ghici, ghicitoarea mea!” (sarcini frotale)
Dacă proba va fi rezolvată corect, copiii o salvează pe Capră.
1. „Sunt vesela fetită/ Ce am roşie scufiţă, / La bunica am plecat/ Cu al meu coșuleț încărcat.” (Scufiţa Roşie)
2. „Eu am sfătuit ieduţii, Să fie cuminţi micuţii, Căci lupul vrea să-i păcălească, În casă să îl primească.” (Capra)
3. „Pe mama capră o ascult,  Uşa, eu nu o deschid, Ghiciţi, oare cine sunt?” (Iedul)
4. „Am venit să te păzesc/ Şi pe lup vreau să-l ochesc/ Am şi-o puşcă mititică/ Cu trăgaci, închizător/ Trag cu ea fără de frică/ Că sunt mare….” (Vânător)
5. „Cred că mă cunoaşteţi bine/ Pe iezi şi pe Scufiţă i-am mâncat,/ Dar vânătorul iscusit/ Mi-a şi venit de hac.” (Lupul)

PROBA II: ,,Recunoaşte personajul!”- după replica din poveste (sarcini frontale)
– Scufiţa Roşie, ia bagă-n coşuleţ bucata asta de cozonac şi sticla asta cu vin şi du-le bunicii, că e bolnavă şi slăbită şi bunătăţile astea o să-i ajute să-şi mai vină în puteri. (mama Scufiţei Roşii)
– Scufiţă Roşie, ia te uită ce flori frumoase strălucesc în jurul tau! Şi tu nici nu le iei în seamă măcar… Şi mie mi se pare că n-auzi nici ce dulce cântă păsărelele! (lupul din Scufiţa Roşie)
-Sărăcuţul de mine! Să nu cumva să faceţi pozna să deschideţi, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i aşa de gros şi de răguşit, că-i mai subţire şi mai frumos! (iedul cel mic)
– Dumnezeu să ierte pe cei răposaţi, cumătră, că bune sarmale ai mai făcut! (lupul din Capra cu trei iezi)
Dacă proba va fi rezolvată corect, copiii o salvează pe mama Scufiţei Roşii.

PROBA III: ,,Adevarat sau Fals?” (sarcini individuale)
Copiii vor trebui să stabilească valoarea de adevar a unor enunţuri referitoare la personajele din poveşti.
1. Lupul din Capra cu trei iezi este un pesonaj bun.
2. Scufiţa Roşie era numită aşa datorită scufiei roşii ce o purta pe cap.
3. Vânătorul le-a salvat pe Scufiţă şi pe bunicuţă din burta lupului.
4. Mama îi spuse Scufiţei Roşii să nu se abată din drum, până la casa bunicuţei.
5. Lupul a fost la fierar pentru a-şi ascuţi limba.
6. Capra a uitat să îi avertizeze pe iezişori că nu trebuie să deschidă uşa străinilor.
Dacă proba va fi rezolvată corect, copiii îl salvează pe Vânător.

PROBA IV „Aşază-mă la casuţa mea!” (sarcini pe grupe)
Pe panoul cu Diagrama Venn, o grupă va aşeza personajele poveştii „Scufiţa Roşie” (căsuţa roşie) precizând care sunt personaje pozitive şi negative. Cealaltă grupă procedează la fel cu personajele din „Capra cu trei iezi” (căsuţa albastră). Un copil va trebui să identifice personajul care se întalneşte în ambele poveşti şi să precizeze dacă este pozitiv sau negativ.
Copiii vor inchide ochii, educatoarea va schimba personajele de la o poveste la alta. (problematizarea)
Dacă proba va fi rezolvată corect, copiii le salvează pe Scufiţă şi pe Bunicuţă.

Domeniul Limbă şi comunicare: „Meșteri iscusiți”

Explicarea jocului:
Copiii au ca sarcină didactică să recunoască imagini ale diferitelor meserii, să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate despre unelte/ meserii; sa reprezinte grafic propozițiile formulate.

Se vor preciza regulile jocului:
• Copiii trebuie să răspundă numai când sunt solicitaţi;
• Să răspundă în propoziții;
• Să aplaude răspunsurile corecte;
• Să păstreze liniştea în timpul jocului.

Joc de probă: se verifică modul de înțelegere a regulilor jocului.
Varianta I a jocului:
Copiii vor trebui să denumească imaginile reprezentate pe jetoane (unelte, meserii).
Varianta a II-a a jocului:
Copiii trebuie să răspundă la ghicitori despre meserii şi astfel să așeze meseria ghicită la locul ei din panou prin metoda Diamantului.
Varianta a III-a a jocului:
Pe un panou este desenată o floare de lotus cu 8 petale. În mijlocul florii, se află o imagine sugestiva despre MESERII. Prin tehnica Lotus, se aleg 8 imagini cu diverse meserii şi se lipesc pe petalele florii de lotus. Li se propune copiilor să alcătuiască propoziţii cu meseria reprezentată pe petala florii de lotus si sa reprezinte grafic propozitiile (cuvinte, silabe, sunet initial).
Varianta a IV-a a jocului:
În continuare, copiii trebuie să aşeze lângă fiecare din cele 8 meserii reprezentate pe panou, jetoane cu uneltele corespunzătoare acestora si sa formeze pluralul ustensilelor folosite in diferite meserii.

Domeniul Știință – activitate matematică: „Ne jucam, pe Zână o ajutam!” – copiii vor decora rochia Zânei si haina Omului de zăpadă.

Explicarea jocului
• Copiii au ca sarcina didactica recunoașterea formele geometrice învățate (cerc, pătrat, triunghi), sortarea elementelor în funcție de criteriul dat (forma, mărime, culoare), raportarea numărului la cantitate si invers.
• Copilul numit prin atingere cu bagheta magica, rostind formula: „Bagheta magica sosește/ Și pe … îl/ o numește”, va rezolva sarcina dată;
• Educatoarea citește sarcina ce va fi rezolvată de către preșcolarul solicitat.
• Pentru probele corect rezolvate, vor primi cate un emoticon – vesel.

Se vor preciza regulile jocului:
• Copiii trebuie să răspundă numai când sunt solicitați;
• Sa răspundă în propoziții li să utilizeze un limbaj potrivit activității matematice;
• Sa aplaude răspunsurile corecte.
• Sa păstreze liniștea in timpul jocului.

Jocul de probă – se verifică modul de înțelegere a regulilor jocului.
Sarcina de rezolvat: „Din balonul fermecat/ Spune ce formă a picat?”.

După jocul de probă, se trece la desfășurarea propriu zisa a jocului didactic.
Proba I –„Baloane fermecate”
În fiecare balon este ascunsă o forma geometrică. Copiii solicitați vor alege un balon pe care trebuie să-l spargă, apoi să recunoască forma geometrica care va cădea.
Joc proba: „Din balonul fermecat, Spune ce forma a picat?”
Ex: Din balonul fermecat a picat un pătrat, un triunghi, un cerc.
• Așază pe rochița Zânei doar piesele care au formă de cerc și sunt de culoare albastră.
• Așază pe rochița Zânei doar piesele care au formă de pătrat și sunt mici.
• Așază pe rochița Zânei doar piesele care au formă de triunghi, sunt de culoare verde si sunt mari.
Proba II – „Numărăm, mulțimi formam!”- complicarea jocului
• Vreau să-mi spuneți repejor, Câți năsturei sortam? (3)
• Omulețul s-ar bucura, o tichie roșie de ar avea! (1)
• Fulgișorii mititei, oare câți sunt la număr ei? (3)
• Steluțele verzi s-ar bucura dacă pe costum un copil le-ar așeza! (2)

După Vîgotski (1934), „esența jocului la copil este însăși crearea situației imaginare, respectiv a unui câmp de semnificații care modifică întregul comportament al copilului și care îl obligă să se orienteze în acțiunile sale numai spre situația imaginară gândită. În ceea ce privește conținutul acestor situații imaginare, ele demonstreze întotdeauna că apar din lumea adulților.”

Bibliografie
• Avram, Săftica; Mihu, Ecaterina; Său, Zonica (2004). Jocul didactic pentru preşcolari – Ghid metodic. Focșani: Editura Terra.
• Chiscop, Liviu (2000). Didactica educaţiei limbajului în învăţământul preşcolar. Ghid metodic. Bacău: Editura Grigore Tăbăcaru.
• Dogaru, Zoe (2001). Jocuri didactice pentru educarea limbajului. București: Editura Aramis.
• Lespezeanu, Monica (2007). Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. București: Editura Omfal Esenţial.
• Tomşa, Gheorghe (coord.) (2005). Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. București: Editura Coresi.