„La ce îmi folosește matematica?” – percepțiile elevilor de liceu asupra utilității disciplinei (Studiu)

Prezentul studiu investighează percepțiile elevilor de liceu cu privire la utilitatea matematicii în viața cotidiană și la relevanța sa pentru traseul profesional. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 100 de elevi din clasele IX–XII ai unui liceu teoretic, provenind de la profilul real (Științe ale naturii) și profilul uman (Filologie), și a utilizat un design cantitativ și calitativ bazat pe un chestionar online. Rezultatele indică o atitudine preponderent moderată față de matematică: circa 43% dintre respondenți se situează într-o zonă de neutralitate afectivă, iar 70% recunosc importanța disciplinei, fără a-i atribui neapărat un rol esențial. Matematica este asociată cu preponderență unor contexte practice restrânse – gestionarea banilor și cumpărăturile –, în timp ce conexiunea cu alte domenii ale vieții cotidiene rămâne slab reprezentată în conștiința elevilor. La nivel profesional, 60% dintre respondenți anticipează că matematica le va fi utilă în carieră, cea mai frecvent menționată competență dezvoltată prin studiul acestei discipline fiind gândirea logică. Studiul oferă o imagine utilă practicienilor și factorilor de decizie din educație cu privire la decalajul dintre potențialul formativ al matematicii și percepția efectivă a elevilor asupra acestuia.

Cuvinte-cheie: matematică, utilitate percepută, atitudini față de matematică, gândire logică, orientare profesională, liceu

Introducere

Matematica este recunoscută la nivel european și internațional ca disciplină fundamentală în formarea competențelor-cheie necesare pentru viața activă, pentru cetățenia democratică și pentru integrarea pe piața muncii. Programa școlară de matematică pentru gimnaziu, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017, subliniază că disciplina „constituie un fundament solid pentru argumentare, dezvoltare de raționament logic, spirit și gândire critică, analizare, interpretare și rezolvare de probleme”, vizând deopotrivă competențe matematice și transferabilitatea celorlalte competențe-cheie europene. Cu toate acestea, cercetările realizate în context românesc arată că matematica este percepută de elevi, în general, ca o disciplină aridă, dificilă și cu slabă utilitate practică – o evaluare pe care Ministerul Educației însuși a recunoscut-o, pentru prima dată explicit, într-un document publicat în Monitorul Oficial în 2023. Această tensiune între valoarea formativă declarată a disciplinei și percepția efectivă a elevilor asupra ei constituie premisa centrală a studiului de față.

Cercetările internaționale confirmă că atitudinea față de matematică are un impact semnificativ și reciproc asupra performanței școlare. Studiul meta-analitic al lui Ma și Kishor (1997), care a sintetizat rezultatele a 113 cercetări primare, a identificat o relație pozitivă și semnificativă statistic între atitudinile față de matematică și rezultatele școlare la această disciplină, relație care se dovedește mai puternică în cazul elevilor din ciclul secundar. La rândul lor, Bandura (1997) și cercetătorii care i-au continuat opera au demonstrat că auto-eficacitatea percepută în matematică – adică încrederea elevului în propria capacitate de a rezolva sarcini matematice – influențează direct efortul depus, perseverența și, în ultimă instanță, performanța. Studii realizate cu elevi din România (Crișan et al., 2011) evidențiază că, printre factorii cu cel mai mare impact asupra atitudinii față de matematică la nivelul ciclului secundar inferior, se numără atitudinea profesorului și percepția utilității matematicii în viața cotidiană. Toate aceste date sugerează că relația dintre atitudine, auto-eficacitate și randament în matematică este una dinamică, susceptibilă de intervenție didactică și curriculară.

Identificarea percepțiilor concrete ale elevilor de liceu cu privire la utilitatea matematicii – atât în viața zilnică, cât și în perspectiva carierei – este, prin urmare, o condiție preliminară pentru orice demers de îmbunătățire a predării și de creștere a motivației pentru această disciplină. PISA 2022 (OECD, 2023) reiterează că literația matematică – înțeleasă ca abilitate de a formula, utiliza și interpreta matematica în contexte personale, profesionale și sociale – rămâne o miză centrală a educației din secolul al XXI-lea. Prezentul studiu propune o radiografie a acestor percepții la nivelul unui liceu teoretic din România, cu scopul de a oferi cadrelor didactice și factorilor de decizie un punct de referință empiric pentru reflecție și acțiune.

1. Scopul cercetării

Scopul acestui studiu este de a analiza percepția elevilor de liceu asupra utilității matematicii în viața de zi cu zi, precum și impactul acesteia asupra dezvoltării personale și a orientării profesionale.

2. Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat pe baza unui chestionar aplicat unui eșantion de 100 de elevi de liceu.

Tip cercetare: cantitativă și calitativă.

Instrument: chestionar online (realizat cu Google Forms).

Grup țintă: 100 de elevi din clasele IX–XII.

3. Analiza rezultatelor

3.1 Date generale

Analiza caracteristicilor eșantionului de respondenți

Eșantionul investigat este alcătuit din 100 de elevi ai unui liceu teoretic, provenind din clasele IX–XII, aparținând celor două profiluri existente: Științe ale naturii (clasele IX A, X A, XI A, XII A) și Filologie (clasele IX B și XII B).

Distribuția pe ani de studiu

Datele evidențiază o distribuție inegală a respondenților pe niveluri de clasă: 46% dintre participanți sunt elevi de clasa a IX-a, 17% din clasa a X-a, 13% din clasa a XI-a, iar 24% din clasa a XII-a.

Această structură indică o concentrare semnificativă a răspunsurilor în rândul elevilor aflați la începutul parcursului liceal. În consecință, rezultatele obținute reflectă într-o măsură mai mare perspectiva acestui segment, în timp ce opiniile elevilor din clasele superioare sunt relativ mai puțin reprezentate.

Distribuția pe profiluri educaționale

În ceea ce privește profilul urmat, majoritatea respondenților (68%) sunt înscriși la profilul real (Științe ale naturii), în timp ce 32% urmează profilul uman (Filologie).

Această distribuție evidențiază o predominanță clară a elevilor orientați spre domeniul științific, ceea ce poate influența natura răspunsurilor, mai ales în cazul unor itemi care implică discipline precum matematica sau științele exacte.

Distribuția pe gen

Din punct de vedere al genului, eșantionul este alcătuit în proporție de 61% din persoane de gen feminin și 39% de gen masculin.

3.2 Percepția asupra matematicii

Gradul de apreciere a matematicii

În ceea ce privește atitudinea față de matematică, distribuția răspunsurilor indică următoarea structură: 8% dintre respondenți afirmă că le place foarte mult matematica, 15% declară că le place mult, 43% o apreciază în mod moderat, 14% puțin, iar 20% deloc.

Aceste rezultate evidențiază faptul că majoritatea elevilor (43%) se situează într-o zonă de neutralitate sau apreciere moderată față de matematică. Totodată, se observă un procent semnificativ (34%) al elevilor care manifestă o atitudine negativă (puțin sau deloc), comparativ cu doar 23% care exprimă o atitudine pozitivă (mult sau foarte mult).

Nivelul de înțelegere a matematicii

Referitor la autoevaluarea nivelului de înțelegere, 7% dintre elevi consideră că au un nivel foarte bun, 41% bun, 33% mediu, iar 19% slab.

Distribuția indică o concentrare a răspunsurilor în zona nivelurilor mediu și bun (74% cumulat), sugerând că majoritatea elevilor percep că dețin competențe acceptabile în domeniul matematicii. Totuși, procentul relativ redus al celor care se consideră foarte bine pregătiți (7%) arată o lipsă de încredere sau de performanță la nivel înalt. În același timp, aproape o cincime dintre respondenți (19%) declară un nivel slab de înțelegere, ceea ce indică existența unor dificultăți semnificative pentru o parte a elevilor.

Percepția asupra importanței matematicii

În ceea ce privește importanța acordată matematicii, 16% dintre respondenți o consideră foarte importantă, 54% importantă, 23% puțin importantă, iar 7% deloc importantă.

Rezultatele arată că matematica este percepută ca fiind relevantă de majoritatea elevilor (70% o consideră importantă sau foarte importantă). Cu toate acestea, doar o minoritate (16%) îi atribuie un nivel maxim de importanță, ceea ce sugerează o valorizare mai degrabă pragmatică decât una profundă. De asemenea, procentul de 30% al celor care o consideră puțin sau deloc importantă nu este neglijabil și indică o anumită distanțare față de relevanța acestei discipline.

3.3 Utilitatea în viața cotidiană

Frecvența utilizării matematicii în viața reală

În ceea ce privește utilizarea matematicii în viața cotidiană, 10% dintre respondenți declară că o folosesc foarte des, 25% des, 44% uneori, 16% rar, iar aproximativ 5% niciodată.

Distribuția evidențiază faptul că utilizarea matematicii este percepută preponderent ca fiind ocazională, majoritatea elevilor (44%) indicând varianta „uneori”. Dacă se cumulează răspunsurile „foarte des” și „des”, rezultă un procent de 35%, inferior celui al utilizării moderate sau reduse (65%). Acest aspect sugerează că, deși matematica este prezentă în viața de zi cu zi, ea nu este percepută ca un instrument utilizat constant de către majoritatea elevilor.

Domenii de utilizare a matematicii

Referitor la contexte concrete de utilizare, 58% dintre respondenți indică gestionarea banilor ca principal domeniu în care folosesc matematica, urmat de cumpărături (30%). Alte contexte, precum gătitul, jocurile sau utilizarea generalizată („la tot”), înregistrează procente foarte reduse, iar un număr nesemnificativ de respondenți afirmă că nu folosesc deloc matematica.

Aceste rezultate evidențiază o asociere predominantă a matematicii cu activități de natură practică și financiară. Utilizarea în alte domenii ale vieții cotidiene este slab reprezentată, ceea ce poate indica o percepție limitată asupra aplicabilității extinse a matematicii.

Percepția asupra utilității matematicii pentru viața de adult

În ceea ce privește utilitatea matematicii pe termen lung, 26% dintre elevi o consideră foarte utilă, 57% utilă, 16% puțin utilă, iar un procent foarte redus o consideră inutilă.

Majoritatea covârșitoare a respondenților (83%) recunosc utilitatea matematicii pentru viața de adult, ceea ce indică o conștientizare clară a rolului acestei discipline în plan practic și profesional. Cu toate acestea, ponderea relativ moderată a răspunsurilor „foarte utilă” sugerează că elevii percep utilitatea matematicii mai degrabă într-un sens general, fără a o asocia neapărat cu un rol esențial sau indispensabil.

3.4 Matematica și viitorul profesional

Utilitatea în carieră

Majoritatea elevilor (60%) consideră că matematica le va fi utilă în viitoarea carieră (21% „foarte utilă”, 39% „probabil da”). Totuși, un procent semnificativ (40%) manifestă incertitudine sau percepții negative, ceea ce indică o legătură neuniform percepută între matematică și traseul profesional ales.

Domenii de interes

Opțiunile de carieră sunt variate, cele mai frecvente fiind: siguranță și ordine publică (19,2%), medicină (17,2%), IT/inginerie (12,1%), învățământ (11,1%) și domeniul uman/arte (9,1%). Această diversitate explică diferențele în percepția utilității matematicii, în funcție de specificul domeniului ales.

Competențe dezvoltate

Majoritatea respondenților (55%) asociază matematica cu dezvoltarea gândirii logice, urmată de rezolvarea problemelor (24%). Procente mai mici indică răbdarea și creativitatea, ceea ce sugerează o percepție predominant cognitivă asupra rolului matematicii.

Rezultatele arată că, deși matematica este recunoscută ca utilă și formativă, relevanța sa pentru cariera viitoare depinde de domeniul ales. Elevii o percep mai ales ca instrument de dezvoltare intelectuală, nu neapărat ca o competență aplicabilă universal.

Concluzii

Datele culese în cadrul acestui studiu conturează un tablou nuanțat al relației pe care elevii de liceu o construiesc, la nivel subiectiv, cu matematica. Pe de o parte, majoritatea covârșitoare recunosc utilitatea generală a disciplinei, atât pentru viața cotidiană, cât și pentru parcursul profesional; pe de altă parte, această recunoaștere rămâne mai degrabă abstractă și slab ancorată în experiența concretă. Faptul că 44% dintre elevi utilizează matematica „uneori” în viața de zi cu zi, iar contextele de utilizare identificate se limitează în principal la gestionarea banilor și la cumpărături, sugerează că școala nu reușește încă, în mod sistematic, să construiască punți vizibile între conținuturile matematice predate și diversitatea situațiilor reale în care aceste conținuturi ar putea fi mobilizate. Această percepție restrânsă asupra aplicabilității matematicii coexistă cu o atitudine afectivă preponderent neutră sau moderată față de disciplină, ceea ce ridică întrebări importante despre motivație și despre relevanța resimțită a învățării.

Pentru cadrele didactice, aceste rezultate pot constitui un punct de plecare practic: introducerea mai sistematică a problemelor contextualizate, a situațiilor-problemă ancorate în realitatea elevilor și a conexiunilor explicite cu domeniile profesionale vizate de aceștia ar putea contribui la creșterea sentimentului de relevanță și, implicit, a motivației. Pólya (1945) sublinia că rezolvarea de probleme este inima educației matematice, iar o problemă bine contextualizată stimulează curiozitatea și implicarea autentică. Totodată, rezultatele susțin ideea că demersul didactic trebuie să valorifice mai mult dimensiunea formativă a matematicii – gândirea logică, capacitatea de rezolvare a problemelor, perseverența –, dimensiune pe care elevii înșiși o recunosc ca punct forte al disciplinei, chiar și atunci când manifestă rezerve față de conținuturile matematice propriu-zise.

Bibliografie

Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control. W. H. Freeman and Company.

Crișan, A., Marchis, I., & Moldovan, O. (2011). Factors that influence secondary school students’ attitude to mathematics. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 29, 786–793. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2011.11.306

Ma, X., & Kishor, N. (1997). Assessing the relationship between attitude toward mathematics and achievement in mathematics: A meta-analysis. Journal for Research in Mathematics Education, 28(1), 26–47. https://doi.org/10.2307/749662

Ministerul Educației Naționale. (2017). Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele V–VIII (Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3393/28.02.2017). Ministerul Educației Naționale.

OECD. (2023). PISA 2022 results (Volume I): The state of learning and equity in education. OECD Publishing. https://doi.org/10.1787/53f23881-en

Pólya, G. (1945). How to solve it: A new aspect of mathematical method. Princeton University Press.