Managementul educațional ca promotor al calității educației pe care o oferă școala

Societatea actuală se află într-o permanentă schimbare, e o societate în plină tranziție, un angrenaj în care fiecare instituție, fiecare comunitate trebuie să-și găsească locul potrivit tocmai pentru a nu fi eliminată din „competiție”. Vorbim tot mai mult despre calitate, despre servicii de calitate, despre produse de calitate. Fie că mergem la piață, la bancă sau la medic, vrem să fim tratați cu respect, avem pretenție la servicii profesionale, de calitate, ca să nu mai vorbim despre calitatea produselor de tot felul pe care le achiziționăm în fiecare zi.
Cum era și normal, acest concept, implementat pentru prima dată în sfera serviciilor, a ajuns și în mediul educațional. Odată cu societatea, și sistemele școlare se află într-o perpetuă schimbare, marea lor majoritate orientându-se spre un control voluntar și explicit. Schimbările petrecute în ultimii ani la nivel internațional și național au evidențiat necesitatea dezvoltării unui sistem de management și asigurare a calității specifice fiecărui sistem educațional.

Managementul unității de învățământ este un sistem de concepte, instrumente de orientare și conducere, sistem de metode care trebuie să gestioneze procesele și activitățile care au loc la nivelul instituției educaționale în vederea asigurării unei educații de calitate. Managementul școlar este un proces complex în care agentul conducător (managerul instituției școlare, indiferent de nivelul ierarhic) dezvoltă și aplică o strategie managerială specifică domeniului instituțional prin care urmărește atingerea finalităților instituției de învățământ.

Ca obiect, managementul școlar vizează o serie de forme de manifestare a fenomenelor inerțiale în funcționarea sistemului de învățământ, inclusiv în managementul acestuia, ca de pildă: utilizarea în exces a indicatorilor cantitativi în analiza învățământului; vacuitatea unor metode de conducere, de acțiune managerială; învechirea și perimarea structurilor; proliferarea birocratică (creșterea numărului de posturi, mai ales în structurile „de vârf”); formalismul controlului, ca reflex al unor practici de control din trecut; supralicitarea necesarului de evidență (mult prea multe rapoarte, dări de seamă, inutile și cronofage, în detrimentul creativității); manifestări de gândire rigidă în analizarea unor situații, în derularea unor acțiuni.

Managementul educațional are în vedere realizarea obiectivelor strategice și operaționale ale instituției școlare, îndeplinirea misiunii școlii, expresie a viziunii, ethosului și culturii organizaționale. Din această perspectivă trebuie privită relația dintre managementul unei instituții educaționale și sistemul asigurării calității.

Din punct de vedere al asigurării calității, managerul trebuie: să aibă o concepție clară despre școală; să aibă capacitatea de prognozare, planificare, programare a activităților; să aibă capacitatea de recrutare și selecție a personalului și a angajaților; să aibă capacitatea de muncă în echipă; să manifeste capacitate de control, coordonare, îndrumare și consiliere a colaboratorilor; să-și motiveze oamenii și să faciliteze dezvoltarea lor profesională; să stabilească relații personale eficiente și să rezolve eventualele stări tensionate și conflictele care apar; să fie informat la zi cu noutățile care apar în zona sa de activitate; să fie un bun organizator; să aibă capacitate de administrare și îmbogățire a bazei materiale, a fondului funciar; să fie deschis cu oamenii și să promoveze noul; să cunoască copiii, să aprecieze munca, s-o evalueze corect/obiectiv.

Un bun manager trebuie să facă față provocărilor actuale și să-și dezvolte competențele practice prin dezvoltarea unei culturi manageriale eficiente. El este cel care trebuie să încurajeze permanent inovația în domeniu, să susțină politicile educaționale ale instituției pe care o reprezintă, să mențină echilibrul în colectivul didactic pe care îl conduce, să asigure accesul tuturor membrilor colectivității educaționale la programe de formare în vederea creșterii actului educațional.

Managerul este unul dintre factorii-cheie care poate introduce schimbări la nivel educațional într-o instituție. El este cel care trebuie să garanteze educația de calitate oferită de instituția pe care o manageriază. Educația de calitate trebuie să ofere pregătire noilor generații, să garanteze un viitor stabil pentru comunitatea în care vor activa absolvenții școlii. Managementul calității implică luarea celor mai bune decizii care să asigure elevilor un nivel de pregătire de înaltă clasă, reușită la examene, integrarea socio-profesională a lor.

Calitatea oferită de managementul educațional eficient se recunoaște după: folosirea optimă a resurselor umane și materiale, a timpului fizic disponibil; capacitatea de a motiva personalul, de a-l organiza potrivit aptitudinilor fiecăruia și de a-l dirija către obiectivele finale proiectate; sistem informațional adecvat și o bună comunicare în organizație, pe orizontală și pe verticală; realizarea de evaluări curente și sumative relevante, obiective și stimulative pentru întreg personalul; capacitatea de a delega atribuții și de a colabora rațional cu partenerii; recurgerea la tehnici moderne de conducere (consulting, sistem informatic pentru stocarea și utilizarea datelor și a informațiilor necesare, stimularea creativității colaboratorilor și a partenerilor).

Conceptul de calitate în educație este utilizat de cele mai multe ori cu sensul de valoare a unei activități didactice ale cărei rezultate sunt raportate la anumite standarde sau comparate cu activități asemănătoare. De multe ori, calitatea este asociată cu efortul, în exces uneori, de a obține performanțe sau cu pregătirea la cel mai înalt nivel într-un anumit domeniu de activitate.

Calitatea în educație înseamnă în primul rând asigurarea condițiilor optime pentru o dezvoltare completă și utilă pentru fiecare educabil în parte. Această calitate este în strânsă legătură cu societatea în care funcționează sistemul educațional, este dependentă de valorile acestei societăți care devin automat valorile ei – și amintim aici: democrația, echitatea, valorile morale și intelectuale, natura relațiilor interumane, valorile culturale, inserția socială și profesională etc.

Ca și concept, calitatea este destul de greu de perceput, fiind o noțiune abstractă și generală. Calitatea unei instituții de învățământ este dată de calitatea serviciilor educaționale oferite, corelate cu așteptările beneficiarilor, de satisfacția cărora depinde direcția de acțiune a managementului asigurării calității. Calitatea presupune, în aceste condiții, competență și competitivitate.

Un rol deosebit îl are competența managerială a întregului personal implicat în educație. Managerul unei instituții, alături de întregul corp profesoral, trebuie să conștientizeze faptul că școala are misiunea, grea și nobilă în același timp, de a asigura elevilor o pregătire științifică, morală și personală de înaltă clasă, de a le forma abilități și competențe necesare inserției pe piața muncii și în societate.

Complexitatea coordonării colectivelor ce fac parte dintr-o instituție școlară este marcată permanent de transformările instituționale care au loc, influențate pe de o parte de schimbările sociopolitice ale sistemului, pe de altă parte de fluctuația personalului didactic, lipsa de personal calificat uneori, de scăderea populației școlare. Astfel, instituția școlară se confruntă cu o dublă problemă: cea a controlului excesiv din partea autorităților, lipsa sprijinului comunității locale, și cea a revigorării sistemului educativ. De aici și calitatea serviciilor pe care le asigură instituția. Pentru că nu putem vorbi de o calitate a actului educațional atunci când elevii sunt bulversați de schimbările survenite la nivelul personalului didactic – în fiecare an, un alt profesor (cu un alt stil de predare, fel de a fi) vine la clasă. La realizarea calității educației oferite de instituția școlară trebuie să contribuie întregul personal didactic, dar și cel nedidactic și auxiliar, conform responsabilităților și competențelor prevăzute în fișa postului.

Asigurarea calității este parte componentă a managementului calității care, de fapt, este un ansamblu de măsuri ce au ca scop planificarea, determinarea parametrilor, măsurarea rezultatelor obținute pe baza unor dovezi. Prin introducerea unui sistem de management al calității în unitatea școlară poate fi creat sistemul propriu de asigurare a calității, adaptat la particularitățile instituției, fără însă a modifica principiile de bază ale sistemului calității. Pentru a reuși acest lucru, fiecare cadru didactic trebuie să încerce o schimbare la nivelul mentalității și al percepției proprii, astfel încât să poată induce o schimbare de mentalitate atât în rândul educabililor, cât și în cel al beneficiarilor, știut fiind faptul că dintotdeauna educatorul a fost și rămâne formator de caractere și de opinie.

Calitatea educației este strâns legată de calitatea educatorului. Un educator informat, care și-a dezvoltat abilități și competențe specifice secolului al XXI-lea, va ști să aplice la clasă cele învățate, va pune elevul în centrul actului educațional, va ști când și cum să îmbine tradiționalul cu modernul, fără a abuza însă de cel din urmă, va ști să ajungă la sufletul elevului, la mintea copilului cu dificultăți de învățare sau la cea a celui supradotat, va găsi calea de a potoli neastâmpărul copiilor cu deficiențe de atenție și hiperactivitate.

Calitate înseamnă de fapt adaptare. În contextul unui învățământ centrat pe elev, profesorul este cel ce trebuie să se adapteze, să ia în calcul particularitățile de vârstă ale elevilor, stilurile lor de învățare, nevoile lor, valorile societății în general, perspectivele pe care le oferă viitorul pentru educabili. Un învățământ de calitate presupune respectarea și integrarea valorilor și principiilor democratice, încrederea în parteneri, trebuie să fie transparent și responsabil și să implice în egală măsură în actul educațional școala, ca furnizor de educație, dar și familia – elev și părinte –, în calitate de beneficiară a serviciului educațional.

Calitatea unei instituții de învățământ este determinată de calitatea serviciilor educaționale oferite și de calitatea proceselor, ca sumă a calității celor trei componente: calitatea procesului didactic, calitatea activităților educaționale (extrașcolare și extracurriculare), calitatea serviciilor furnizate de unitatea de învățământ. Calitatea se produce, se îmbunătățește continuu, se măsoară ori de câte ori este nevoie, iar organizația furnizoare de educație trebuie să se asigure că propriul sistem este funcțional, că dovezile ce stau la baza autoevaluării sunt credibile, să ia măsuri ameliorative cu scopul de a elimina disfuncționalitățile.

Educația este un proces de lungă durată, care se desfășoară în sala de clasă și în afara ei, care implică în egală măsură toți membrii comunității și care are în centrul atenției triada elev–părinte–școală. Funcționarea corectă a relației din cadrul acestei triade contribuie la realizarea unui învățământ de calitate. La nivelul instituției, triada o reprezintă managerul/ Consiliul de Administrație – comisia pentru evaluarea și asigurarea calității din instituție – colectivul didactic. Orice disfuncționalitate în cadrul acestei triade se răsfrânge asupra calității actului educațional, care este evaluat corect prin combinarea autoevaluării, evaluării interne și evaluării externe.

În calitate de profesor, am parcurs, alături de colegii din instituția unde îmi desfășor activitatea, toate etapele mai sus menționate, începând cu monitorizările externe ale claselor a IX-a și a X-a SAM, precum și cu evaluarea externă din toamna anului 2011, în urma căreia am primit acreditarea, școala clasându-se pe locul 256 în ierarhia ARACIP realizată în funcție de indicii de eficiență, cu același punctaj Efic ZI primit de către una dintre școlile de elită ale municipiului Suceava. Acest lucru ne onorează, dar ne și obligă.

Bibliografie

1. Joița, E., Management educațional, Editura Polirom, Iași, 2000.
2. Olaru, M., Tehnici și instrumente utilizate în managementul calității, Editura Economică, București, 2000.
3. Oprean, C., Țîțu, M., Managementul calității în economia și organizația bazate pe cunoștințe, Editura AGIR, București, 2008.
4. *** Asigurarea calității. Ghid pentru unitățile școlare. Concept și cadru metodologic, București, 2005.