Metode activ-participative în învățământul preșcolar
Este absolventă a Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. A absolvit un master în consiliere educațională la Universitatea Spiru Haret din București. Are gradul didactic I și este mentor pentru practică pedagogică a Colegiului Pedagogic Spiru Haret din Buzău.
Metodele activ-participative reprezintă astăzi o alternativă la didactica tradițională în beneficiul copiilor și al nostru în egală măsură. Termenul de „educație modernă” se poate traduce și prin „a ști ce să faci cu ce ai învățat”. Deci regândirea educației formale se impune și ne obligă să schimbăm relația cu copiii și între copii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii pe care le propunem. Prin metodele activ-participative, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Interactivitatea presupune atât competiție cât și activități colaborative, în cadrul cărora copilul cooperează cu ceilalți pentru atingerea unui țel comun.
Utilizarea metodelor active și interactive în grădiniță solicită o anumită adaptare. Voi exemplifica două metode și tehnici active și interactive utilizate cu succes în activități.
Metoda „Proiectul tematic”
Metoda „Proiectul Tematic “ este o metodă intens și cu succes utilizată. Tema este stabilită în funcție de preferințele și propunerile copiilor. Prin această metodă, copiii își formează unele deprinderi de muncă intelectuală, învățând să-și formuleze probleme și să caute singuri calea de a le rezolva.
Astfel, pe durata a 5 săptămâni, am derulat proiectul tematic „Toamna harnică și de roade harnică“, în cadrul căruia au fost implicați copii, parinți, bunici, educatoare. Subtemele proiectului au fost: „De vorbă cu Zâna Toamna”; „Coșul cu fructe de toamnă”; „Hora legumelor vesele”; „Coronița cu flori de toamna”; „Carnavalul toamnei –evaluarea proiectului”. S-au strâns materiale necesare activității didactice cum ar fi: frunze de toamna, castane, fructe de toamna, legume de toamna, flori de toamna, cărți, atlase, reviste. S-au făcut plimbări în natură, vizite pentru realizarea obiectivelor, descoperiri la fața locului. Totul s-a materializat în fotografii, albume, expoziții, iar la final copiii au fost îmbrăcați în fructe și legume de toamnă și au participat la Parada costumelor de toamnă. Preșcolarii au primit diplome.
Avantajele metodei:
- Stimulează operațiile gândirii;
- Are la bază învățarea prin cooperare, iar responsabilitățile sunt diferențiate pe grupuri;
- Copiii se consultă în toate etapele proiectului devenind parteneri în rezolvarea problemelor;
- Proiectul este susținut (inclusiv material și financiar) de familie, sponsori, cadre didactice, într-un efort colaborativ. Aceștia au ocazia să se implice pe tot parcursul proiectului.
Dezavantajele metodei:
- Este de lungă durată;
- Este costisitoare din punct de vedere material și financiar.
Metoda „Schimbă perechea”
Această metodă este o metodă de predare-învățare interactivă de grup care stimulează comunicarea și rezolvarea de probleme prin lucrul în perechi.
Categoria de activitate: DOS-Activitate practică
Tema: Crizantema (rulare-lipire)
Material : Hârtie creponată, pastă de lipici, coli de desen.
Sarcina didactică: Să ruleze bucăți de hârtie, să lipească bucățile de hârtie pe foile de desen, redând forma petalelor crizantemei.
Desfășurare: Li se transmite copiilor că vor rula bucățile de hârtie primite sau vor lipi hârtia rulată redând forma unei crizanteme. Ei vor alege ce sarcină vor să îndeplinească, apoi se grupează în perechi (unul rulează hârtia creponată, iar altul lipește hârtia rulată, redând forma unei crizanteme). La un semnal al educatoarei, se schimbă perechea.
Avantajele metodei:
- Dezvoltă inteligențele multiple;
- Stimulează cooperarea și ajutorul reciproc;
- Stimulează învățarea în perechi, activând întregul colectiv.
Dezavantajele metodei:
- Îi defavorizează pe cei mai lenți.
Prin utilizarea unor asemenea metode se realizează o implicare efectivă, activă a copiilor în procesul de învățare. Copiii devin conștienți de propria lor gândire, își activizează vocabularul, iar interesul și motivația vor fi asigurate pe întregul parcurs al activităților. Programa activității instructiv-educative lasă libertatea de a organiza cât mai creativ și personalizat actul didactic. Fiecare cadru didactic își alege propriul demers, personalizat, modern care să fie compatibil cu stilul didactic, cu obiectivele și conținuturile activităților.
Bibliografie
Breben S.,Gongea E., Ruiu G., Fulga M., Metode interactive de grup. Ghid metodic -Editura Arves, 2002.
Cuvinte cheie: metode activ participative
Accesări: 3.721




Ministerul Educaţiei