Metodele de învățământ – mijloace de dezvoltare a competențelor. Aplicație la Istorie

Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specifice. Totodată, metodele de învățământ fac parte din condițiile externe ale învățării, care determină eficiența acesteia. De aici decurge importanța alegerii judicioase a metodelor corespunzătoare fiecărei activități didactice.
Propunem utilizarea unor metode de învățare precum cubul, jocul de rol, cvintetul, care sunt mijloace de dezvoltare a competențelor școlare. Activitățile vizează dezvoltarea utilizării critice și reflexive a limbajului de specialitate. Demersul didactic a urmărit să dezvolte atât competențele de specifice precizate, cât și deprinderi de muncă intelectuală.

„Școala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze toți, în propria lor practică, adevărul că: învățând pe alții ne învățăm pe noi înșine.” – Comenius

Sistemul metodelor de învățământ include:

• metode tradiţionale, cu un lung istoric în instituţia şcolară şi care pot fi păstrate cu condiţia reconsiderării şi adaptării lor la exigenţele învăţământului modern;
• metode moderne, determinate de progresele înregistrate în ştiinţele educației şi în domeniul noilor tehnologii – unele dintre acestea, se apropie de metodele de cercetare ştiinţifică, punându-l pe elev în situaţia de a dobândi cunoştinţele printr-un efort propriu de investigaţie.

La orele istorie, elevul nu citeşte pentru a şti să citească, ci pentru a descoperi informaţiile necesare unei bune comunicări,  unei culturi generale, dar mai ales pentru a opera cu valori și norme de conduită. Observarea sistematică a activităţii elevilor oferă cadrului didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.

Un exemplu de bune practici poate fi considerată secvența următoare, la unitatea de învățare Piramidele, la clasa a V-a.

Activitățile propuse urmăresc să dezvolte utilizarea critică și reflexivă a limbajului de specialitate și a surselor istorice  obținând astfel dezvoltarea personală a individului, dezvoltare ce îi va permite să aibă un parcurs social și intelectual pozitiv.

Activitățile au presupus descoperirea graduală a informațiilor, astfel încât au fost realizate în strânsă legătură și au condus elevul către descoperirea informației științifice. Elementele centrale vizate au fost, piramidele, rolul  acesteia, importanța. Cerințele au avut un conținut complex care a permis elevului „să călătorească” în timp și spațiu, prin intermediul sursei istorice, pentru a înțelege rolul piramidelor. Aceste cerințe au solicitat atenția elevilor și au presupus răspunsuri ample ce au necesitat gândire și filtrare personală. Pentru a varia tipurile de răspunsuri pe care elevii au fost puși în situația de a le oferi, unele activități au îmbinat lucrul cu sursele istorice, cu redactarea  unui text  sau au fost însoțite de reprezentări grafice. Activitățile rezultate au fost de tipul itemilor subiectivi sau au vizat rezolvarea de probleme pentru a dezvolta creativitatea, gândirea critică și capacitatea de  lucra cu sursele istorice (scrise și vizuale).

Pentru secvența de lecție „Piramidele”, am urmărit să formez competențe specifice din programa școlară:

2.1. Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/ proces istoric

Am utilizat resurse, fișe de lucru și documentare de pe descopera.ro și historia.ro privind secretul construcției piramidelor din Egipt. După ce elevii au lecturat fișa de lucru și au vizionat documentarul, am explicat ce sunt piramidele. Am solicitat elevilor să aplice explozia stelară și să răspundă la întrebările:
Ce spune tradiția?
Când au fost construite?
Cine a construit?
Unde au fost construite?
De ce au fost construite?

Elevii trebuie să rezolve cerințele de pe fișă prin intermediul metodei exploziei stelare.  Cerințele au fost organizate astfel încât elevii să poată completa răspunsul pe fișele primite și au fost organizate gradual, astfel încât să îi ajute în descoperirea  informației istorice, pe baza surselor istorice și a informației transmise de profesor și, bineînțeles, au fost concepute în legătură cu  nivelul intelectual al elevilor și particularitățile de vârstă.

Pentru competențele 2.2 Relatarea unui eveniment /proces informații din surse istorie și 2.3 Stabilirea de asemănări și deosebiri referitoare la evenimente/ procese pe baza unor surse diferite, am utilizat aceleași resurse, dar am făcut apel la metoda cubului.

Grupa I Descrie: Descrie  modul de ridicare al piramidei lui Kheops, pe baza sursei.
Elevii au putut pe baza surselor istorice să explice modul de construire al piramidelor, au identificat spațiul în care au fost ridicate.  Au putut să descrie modul în care lucrătorii au ridicat piramidele.  Eu putut să selecteze și să opereze cu informația istorică.

Grupa II Compară: Compară piramidele lui Kheops, Kfre, Mikerinos.
Elevii au putut să stabilească asemănări și deosebiri între cele piramide în ceea ce privește înălțimea construcției, cât suprafața ocupată.  Au emis păreri referitoare fiecare piramidă pe baza informațiilor din surse utilizând gândirea critică

Grupa III Analizează: Pornind de la sursele istorice, precizează care dintre construcții este socotită una din 7 minunii ale lumii antice.
Elevii au identificat fără nicio dificultate piramida.

Grupa IV Aplică: Imaginează-ți că ești un arheolog.  Tocmai ai intrat în interiorul piramidei lui Kheops.  Descrie ce vezi acolo.
Elevii și-au imaginat că au pătruns în piramidă și au descris ceea ce au văzut, utilizând informațiile istorice .

Grupa V Asociază: Modul în care s-a realizat piramidele, specificând modul de lucru al muncitorilor, materialele de construcție, forma construcției și valoarea lor.
Elevii au descris modul în care lucrau muncitorii și au realizat chiar piramide din lut, încercând să reda forma construcției în mod cât mai fidel.

Grupa VI Argumentează: Argumentează pro sau contra afirmația poporului egiptean „Omul se teme de timp, iar timpul se teme de piramide”.
Elevii au încercat să argumenteze cât mai corect și mai complet afirmația.

Fixarea cunoștințelor am realizat-o prin intermediul unui joc de rol.

Jocul de rol: Imaginează-ți că ești un călător/ ghid  pe Valea Nilului și descrie monumentele pe care le-ai văzut.

Pentru a stimula participarea elevilor la activitatea de predare-învățare, am propus jocuri didactice menite să trezească interesul elevilor pentru lecție. Jocul didactic este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului.

Evaluarea am realizat-o prin metoda cvintetului.
1. Un monument din Egiptul antic
2. Enumerați două adjective care descriu monumentul
3. Enumerați trei verbe care exprimă acțiuni întreprinse pentru monument
4. Scrieți o fraza cu patru cuvinte despre monument
5. Notează un cuvânt care exprimă esența  monumentului

Prin demersul didactic proiectat, am intenționat să formez și dezvoltat alături de competențele specifice precizate și deprinderi de muncă intelectuală și organizată.  Am reușit să trezesc interesul elevilor pentru studiul istoriei, în mod deosebit pentru secvența proiectată.

Elevii au fost captivați de ideea de a călători prin timp și spațiu și au intrat foarte bine în pielea arheologului, călătorului, ghidului. Au putut opera cu noțiunile istorice, au lucrat cu sursele oferite de profesor, au căpătat deprinderi de muncă organizată.  Au putut chiar să ofere argumente pertinente pentru proverbul egiptean, având în vedere nivelul de vârstă. Au fost încântați de ideea de a construi ei o piramidă.

Bibliografie
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – “Tendinţe în didactica istoriei”, Bucureşti, 2005, Editura Paralela 45
• Cerghit, Ioan, – “Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
• Pânişoară, Ion-Ovidiu – “Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
• Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – “Predarea istoriei şieducaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
• Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, “Culegere de surse istorice”, Editura Nomina, București, 2011,
• Programa școlară pentru disciplina  Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017
• Țintea, Aurelia , Istorie pentru clasa a Va . Auxiliar didactic, Editura Revers, Craiova , 2020