Metodele interactive – mijloc de dezvoltare a creativității și imaginației în cadrul disciplinei biologie. Proiectul de cercetare

Este profesor de biologie. A absolvit studiile de licență la Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Științe - Ecologie și Protecția Mediului, iar studiile universitare de masterat în cadrul Universității Lucian Blaga, Facultatea de Științe - Expertiza și Managementul Proiectelor Ecologice.

Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu)

Metodele moderne de instruire și autoinstruire joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor practice și de cercetare ale elevilor. Dintre acestea, proiectul de cercetare reprezintă o modalitate eficientă prin care elevii pot realiza investigații bazate pe obiective practice concrete, finalizate într-un produs material original și util. În contextul actual al educației, unde se pune tot mai mult accent pe învățarea experiențială și transdisciplinaritate, prezentăm un proiect de cercetare realizat cu elevii claselor de gimnaziu, care își propune studierea cuiburilor de păsări (berze, rândunici și lăstun de casă) printr-o abordare ce îmbină cunoștințe din multiple discipline: biologie, fizică, matematică și limba română. Acest articol demonstrează cum pot fi integrate diverse arii curriculare într-o activitate practică ce stimulează atât dezvoltarea cognitivă, cât și conștiința ecologică a elevilor.

Proiectul de cercetare reprezintă o modalitatea de instruire şi autoinstruire prin care elevii realizează o cercetare la baza căreia se afla obiective practice şi care se finalizează într-un produs material. Acest material reprezintă rezultatul unor activităţi de proiectare, cercetare şi a unor activităţi practice efectuate de elevi şi care se caracterizează prin originalitate şi utilitate practică. Tipuri de proiecte:

  • Proiecte de tip constructiv – elevii îşi propun să producă, să construiască ceva (ierbar, insectar, diverse colecţii);
  • Proiecte de tip problema – elevii se confruntă cu o problemă pe care încearcă să o rezolve;
  • Proiecte de grup – elevii lucrează în grup pentru realizarea proiectului. Are la baza învăţarea prin cooperare;
  • Proiecte de tip învăţare – realizarea unei experienţe (Lazăr & Căprărin, 2008).

Această metodă poate fi utilizată în diferite forme şi integrată în diverse activităţi instructiv – educative, dintre care amintim:

  • efectuarea de investigaţii în mediu – activităţi care vizează culegerea de informaţii referitoarea la o anumită temă şi valorificarea ulterioară în cadrul proiectului;
  • proiectarea şi confecţionarea unor modele materiale necesare în procesul instructiv educativ (planșe pe diferite teme);
  • elaborarea de lucrări ştiinţifice pe o temă prestabilită şi prezentarea în cercurile de elevi;
  • participarea elevilor la elaborarea unor obiective de sistematizare şi la realizarea efectivă a acestora. (Lazăr & Căprărin, 2008).

Durata proiectului poate varia între o săptămână şi trei luni. Produsele rezultate sunt expuse în şcoală. Etapele unui proiect în viziune sistematică: alegerea subiectului, prezentarea sarcinilor de lucru, comunicarea obiectivelor, formarea grupelor de lucru, cunoaşterea etapelor proiectului, realizarea proiectului, monitorizarea activităţii desfăşurate, eşalonarea rezultatelor obţinute. În activitatea de evaluare a proiectului, fiecare grupă de elevi prezintă bibliografia studiată, produsele obţinute, soluţiile de grup. Profesorul analizează şi apreciază activitatea elevilor. Învăţarea bazată pe proiect este o acţiune de cercetare şi activitate practică, stimulează operaţiile gândirii (Lazăr & Căprărin, 2008).

În continuare, este prezintat un exemplu de proiect de cercetare, realizat de elevii din clasele de gimnaziu.

Scopul proiectului constă în identificarea, observarea şi diferenţierea cuiburilor de păsări (berze, rândunici şi lăstun de casă) în vederea culegerii de date cantitative, având la bazǎ o abordare transdisciplinară – biologie – fizică – matematică – limba și literature română.

Obiective ale proiectului:

  • să identifice cuiburile de lăstun de casă, rândunica şi barzǎ după modul lor de construcție;
  • să stabilească numărul de cuiburi prezente în sat, pentru fiecare specie de pasăre prezentată în studiu/ numărul cuiburilor ocupate/ părăsite;
  • să precizeze caracteristici privind distribuţia, populaţia, mediul de viaţă şi biologia speciei: rândunica/ barza/ lăstunul de casă;
  • să calculeze perimetrul zonei de răspândirea a unei specii utilizând numere raţionale şi volumul de paie dintr-un cuib de barza; să reprezinte grafic evidenţa cuiburilor de păsări;
  • să calculeze viteza de deplasare a unei păsări,
  • să creeze poezii în limba română despre barză/ rândunică/ lăstun de casă.

Activitatea aplicată îşi propune o abordare practică prin implicarea elevilor, având ca tema principală „Păsări” – o grupa de vertebrate prezente în cadrul ecosistemului antropic – satul.

Păsările sunt animale homeoterme, adaptate la zbor, cu membrele anterioare transformate în aripi, constituind o verigă trofică importantă a lanţurilor trofice din sat. Principalele păsări care stau la baza activității sunt: barza, rândunica şi lăstunul de casă, ele fiind considerate indicatoare a calității mediului, naturii. Şcoala trebuie să contribuie la dezvoltarea spiritului ecologic al elevilor, de protecție şi conservare a faunei, respectiv a pasărilor.

Metodele de realizare a proiectului s-au bazat atât pe cercetare de teren cât şi pe cercetare şi analize de laborator, având la baza metode didactice precum: conversaţia, studiu de caz, demonstraţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, experimentul, învăţarea prin cooperare, explicaţia.

Cercetarea pe teren a fost realizată de elevii claselor a V-a şi a VIII-a, care au fost împărțiți pe grupe, fiecare având câte un obiectiv de atins şi anume identificarea şi cuantificarea cuiburilor, precizarea unor caracteristici privind distribuția, populația, mediul de viaţă şi biologia specie.

Cercetarea de laborator a constat în calcularea perimetrul zonei de răspândirea a unei specii utilizând numere raţionale, în crearea diagramei de răspândire a cuiburilor pe baza datelor cuantificate, în calcularea vitezei de deplasare a unei păsări, în crearea unor poezii în limba română despre barzǎ/ rândunicǎ/ lăstun de casă, şi nu în ultimul rând localizarea pe hartă a cuiburile de păsări identificate.

Mijloace didactice utilizate atlase, fișe de activitate, fisǎ de observaţie, foi flipchart, calculator, telefon, au contribuit la atingerea obiectivelor propuse.

Evaluarea elevilor s-a realizat frontal şi pe grupe, având ca finalitate un poster, prezentat la finalul proiectului.

Proiectul de cercetare dedicat studierii cuiburilor de păsări s-a dovedit a fi o experiență educațională complexă și valoroasă, demonstrând eficiența abordării transdisciplinare în procesul de învățare. Prin îmbinarea cunoștințelor din biologie, fizică, matematică și limba română, elevii au dezvoltat nu doar competențe specifice acestor discipline, ci și abilități practice de cercetare, spirit de observație și conștiință ecologică. Activitățile desfășurate atât pe teren, cât și în laborator, au stimulat învățarea prin cooperare și au condus la rezultate concrete, materializate într-un poster final. Succesul acestui proiect subliniază importanța metodelor interactive de învățare și a implicării directe a elevilor în activități practice de cercetare, contribuind astfel la formarea unor competențe esențiale și la dezvoltarea interesului pentru protejarea mediului înconjurător.

Bibliografie
Lazăr, V., Căprărin D. (2008). Metode didactice utilizate în predarea biologiei. Craiova: Editura Arves

 

Cuvinte cheie:
Accesări: 357