Modalități atractive de învățare a istoriei

În acest articol propun modalități de utilizare a istoriei atractive prin intermediul unor metode interactive, precum cubul, jocuri didactice. Am utilizat sursele istorice, întrucât acestea facilitează interacțiunea elevului cu informația științifică, îl introduc într-un „laborator științific”. Elevul este atras de studiul istoriei, ora de istorie este așteptată cu mult interes. Am prezentat avantajele și dezavantajele acestor metode, cât și eficienta lor.

„Cu cât un copil a văzut și a înțeles mai mult, cu atât vrea el să vadă și să înțeleagă mai mult.” – Jean Piaget

Disciplina Istorie este gândită ca o disciplină care asigură un echilibru  între mai multe aspecte legate de dezvoltarea dimensiunilor cognitive, kinestezice şi atitudinal-valorice a elevilor de gimnaziu.

Misiunea profesorului este de a identifica sursele istorice care îi permit dezvoltarea și atingerea unor competențe care se referă la diferența între fapte şi interpretarea lor, la argumentarea, elaborarea de concluzii, evaluarea critică a materialului . În funcție de nivelul de cunoștințe, de vârsta elevilor, ritmul de lucru al acestora își alege metodele și strategiile didactice care să asigure achizițiile de cunoștințe,  ca urmare a realizării sarcinilor de lucru și nicidecum în urma unei învățării mecanice a unor conținuturi.

Propunem utilizarea unor metode care stimulează participarea elevilor la ora de istorie facilitând în același timp învățarea și înțelegerea unor procese/fenomene istorice. Aceste metode au menirea de a trezi interesul/ curiozitatea elevilor pentru ora de curs, dar și de a permite o învățare activă, atractivă care să contribuie la eficientizarea activității de învățare.  Elevul să participe cu interes la ora de istorie, știind că poate pătrunde în laboratorul științific, că poate analiza sursele istorice, să emită judecăți de valoare, dar știind că se poate juca, să deseneze, să realizeze călătorii imaginare în timp și spațiu, să-și imagineze că este o anumită personalitate și să încerce să-și convingă colegii că este acea personalitate. Ora de istorie să fie așteptată cu entuziasm și bucurie, fără teama că nu au  reținut mecanic o informație.  Prin participarea activă la oră, elevul nu doar va învăța să utilizeze sursele istorice, să extragă informațiile din surse,  să analizeze relația cauză-efect, să argumenteze un punct de vedere,  cât mai ales reținerea informației științifice ca urmare a vehiculării cu aceasta, înțelegerea faptelor/evenimentelor istorice, a principiilor istorismului. Propunem modalități atractive de învățare a istoriei pentru tema „Creștinarea francilor. Carol cel Mare”, pentru elevii clasei a V-a.

Pentru a stimula participarea elevilor la activitatea de predare-învățare, în deschidere am propus jocuri didactice menite să trezească interesul elevilor pentru lecție. “Să dezlegăm misterul” și să construim cuvinte cu literele din chenar. Jocul didactic este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate,  activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului.

Prezentăm fișele de lucru pe care le-am utilizat.

Avantajele jocului didactic:
– În cadrul grupelor de lucru, elevii și-au împărțit sarcini clare de lucru în vederea dezlegării misterului
– S-a creat competiție între grupe, din dorința de a dezlega cât mai repede misterul
– Elevii au demonstrat că au cunoștințe științifice solide

Dezavantajele  jocului didactic:
– Au apărut mici neînțelegeri legate de ritmul de lucru al unor elevi,  care au fost considerați mai lenți, deci ei au fost considerați “vinovați” că misterul a fost dezlegat mai greu.

Am utilizat jocul de a construi cuvinte prin intermediul căruia elevii au trebuit să reamintească noțiunile însușite anterior.  Activitatea a stârnit interes în rândul elevilor care au încercat să realizeze sarcina de lucru cât mai bine.
Avantajele jocului de a construi cuvinte:
– Asigură legătura cu noile cunoștințe
– Își reamintesc ușor noțiunile însușite anterior
– Elevii în cadrul grupei  cooperează în vederea rezolvării cerinței.

În vederea identificării de către elevi a informațiilor despre creștinarea francilor,  a domniei lui Clovis și a lui Carol cel Mare, am utilizat metoda cubului pe baza unei surse istorice. Fapt care permite interacțiune între elevii în vederea rezolvării sarcinii de lucru. Avantajul utilizării acestei metode este că elevii învață prin descoperire, intră în contact cu sursa istorică. Limitele metodei sunt: nu toți elevii participă la realizarea sarcinii de lucru și presupune consum mare de timp pentru profesor.

 

Utilizarea surselor istorice este o necesitate, deoarece pe baza lor elevii acumulează informații și își formează deprinderi de muncă intelectuală. Elevii sunt parte activă a procesului de învățare, informațiile aflate sunt rezultatul muncii proprii și nu niște date transmise de profesor.

Am utilizat metoda exploziei stelare  pe baza informațiilor din sursa istorică.  Această metodă permite elevilor să-și fixeze informațiile asimilate pe parcursul lecției.  Această metodă fiind extrem de îndrăgită de elevi.

Pentru a avea un feedback  din partea elevilor am propus metoda jocului de rol  „Ești”.  Elevii si-au imaginat că sunt Carol cel Mare și au prezentat informații despre această personalitate.  Elevii au empatizat cu personalitatea și au transmis.

În finalul activității am utilizat un alt joc didactic care a permis elevilor să demonstreze că au acumulat informații despre Carol cel Mare. Activitatea s-a încheiat astfel într-o notă de veselie,  de competiție.

Prin utilizarea acestor metode am dezvoltat la elevi imaginația, rapiditatea și profunzimea gândirii memoriei, spiritul de observație și mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însușirea corectă a noțiunilor de istorie.

Modalitățile active pe care le-am utilizat contribuie la îmbogățirea, fixarea,  sistematizarea,  aprofundarea și evaluarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor. Prin acest demers didactic e antrenată toată clasa la asimilarea cunoștințelor prin forțe proprii, elevii, participând activ și efectiv la procesul de învățare ca protagoniști și nu ca spectatori.

Prin  această abordare a istoriei,  elevii învață cu plăcere,  cei timizi devin volubili,  activi, mai curajoși, capătă încredere în capacitățile lor, învață să-și subordoneze interesele personale în fața intereselor grupului.

Bibliografie
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – „Tendinţe în didactica istoriei”, Bucureşti, 2005, Editura Paralela 45
• Cerghit, Ioan – „Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
• Gombrich, H. Ernst – „Istoria lumii” Editura Pro Editură și tipografie, București, 2006
• Pânişoară, Ion-Ovidiu – „Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
• Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – „Predarea istoriei şieducaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
• Gheorghiță, Liuba, Oane Sorin – „Manual pentru clasa a V-a”, Editura Teora, București, 2004
• Programa Şcolară pentru disciplina  Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017
• Petrovici,  Minodora, „Istoria Universală în texte”, Editura Corint, Bucureşti, 200