Noţiuni de geometrie în activităţile de predare-învăţare cu preşcolarii și școlarii mici

Matematica nu este o „creaţie” ideală a minţii omului, nu este ceva de sine stătător. Chiar în problemele artificiale, inventate de om, intervin noţiuni care s-ar fi putut naşte sau constitui fără sugestia realităţii; în astfel de probleme, numai anumite situaţii, anumite condiţii puse sunt imaginate de om şi nu copiate direct din realitate, pe când fondul de noţiuni şi legile raţionamentului sunt formate printr-o îndelungată practică.
Făcând exerciţii de diferenţă între figurile geometrice, prin exprimarea principalelor atribute (formă, mărime, grosime, culoare), preşcolarii și școlarii mici își construiesc (premisele pentru) gândirea logică.

Principala activitate a copiilor este jocul. Jocul didactic este o activitate cu multe valenţe educative:

• îmbină activitatea de învăţare cu forma distractivă, atractivă a jocului;
• stimulează gândirea, imaginaţia, creativitatea;
• asigură antrenarea şi implicarea fiecărui elev în activitatea de instruire si educație.

Matematica este instrumentul cel mai puternic în modelarea minţii copilului. În general, această disciplină este privată cu reticență de către copii. Este o iluzie să credem că se poate studia matematica stând, cu o expresie serioasă întipărită pe faţă, fără nicio mişcare a corpului care ar putea perturba meditaţia cerebrală. La vârstele mici, prin activități didactice antrenante, se urmăreşte pas cu pas realizarea clasificărilor de obiecte după una sau mai multe însuşiri date, dar şi dezvoltarea atenţiei, imaginaţiei, a spiritului de observaţie.

Trecerea copilului de la “adevăr” şi “minciună” la termenii folosiţi în activitatea matematică, “adevărat” şi “fals”, trebuie să se realizeze cu mult tact, subtilitate şi imaginaţie.

Pentru a dezvolta gândirea, imaginaţia şi perspicacitatea copilului, se pot folosi cubuleţe cu imagini, cu ajutorul cărora să fie formate propoziţii „adevărate” sau „false”. Negaţia este uşor de introdus, deoarece aceasta se poate folosi atât in vorbirea curentă, cât şi pe exemlele concrete din matematică. Exemplele  pot fi numeroase, important este ca preşcolarul și elevul din clasa pregătitoare să fie învăţat să raționeze corect.

Referindu-ne la trusa de figuri geometrice, se pot întâlni următoarele variante de jocuri:

a) Jocul de perechi în care piesele se deosebesc printr-o singură însuşire – culoarea, grosimea fiind un atribut comun (de exemplu, un pătrat mare galben şi un pătrat mare roşu).

b) Jocul de perechi în care piesele se deosebesc prin două însuşiri – culoare şi mărime, grosimea fiind un atribut comun (de exemplu, un cerc mare albastru şi un cerc mic roşu).

c) Jocul de perechi în care piesele se deosebesc prin trei însuşiri – formă, culoare şi mărime (de exemplu un cerc mare roşu şi un pătrat mic galben).

Eficienţa predării elementelor de logică matematică va fi reală dacă fiecare cunatificator va fi predat într-o activitate, lecţie separată, cu conţinut matematic, şi apoi în cadrul tuturor activităţilor.

Exemple de activități:

1. „Săculeţul fermecat”
Se prezinta un săculeţ  în care vor fi puse diferite forme geometrice.
Se va solicita un copil să ia din „Săculeţul fermecat” o piesă geometrică şi să-i enunţe caracteristicile.
Exemplu:
– Ce forma geometrică ai ales?
– Ce culoare are?
– Dar ca mărime, ce fel este?
Problematizare: Voi alege din săculeţ  o piesă pe care o voi caracteriza greşit, iar copiii vor trebui să găsească greşeala.

2. „Zarul cu forme geometrice”
Regulile jocului:
– zarul trebuie aruncat, iar forma geometrică obţinută pe faţa zarului va trebui caracterizată în funcţie de culoare, formă şi mărime/grosime;
– după ce se va preciza atributele formei geometrice, copiii vor trebui să identifice forma geometrică după cub, cu piesa geometrică după măsuţă, care are aceleaşi atribute. Le voi arăta un exemplu.
Copiii care vor rezolva corect sarcinile vor primi o medalie având forma figurii geometrice pe care au caracterizat-o.