O ţară, o metodă pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ

În vederea modernizării învăţământului, captării atenţiei elevilor şi dezvoltării acelor capacităţi necesare autoeducaţiei, creşterii prestigiului personal şi a stimei de sine, se impune folosirea cu prioritate a metodelor cu caracter mobilizator, activ, care să mărească potenţialul intelectual al elevilor prin angajarea lor la un efort personal în actul învăţării.
În rândurile următoare am propus un set de metode interactive şi o strategie de folosire a acestora. Acestea se bazează pe cooperare şi activitate în echipă în fiecare oră de curs.

Pentru realizarea dezideratelor învăţământului modern, nu este vorba numai de utilizarea unor metode „noi”, ci şi de utilizarea în manieră modernă a tuturor metodelor de învăţământ. Astfel că metoda modernă de învăţământ reprezintă acea componentă a procesului de învăţământ care presupune schimbarea de mentalitate şi de abilităţi din partea educatorului. Metoda de învăţământ reprezintă acea componentă care se transferă în instrument de învăţare, cale de învăţare pentru elev. „Mediul educă, şcoala învaţă”, afirma Dewey.

Electric (Irlanda)
Jucătorii formează două grupuri şi stau faţă în faţă. Se propune o temă – exemplu: capitale europene. Profesorul, pentru început, este coordonatorul jocului. Acesta spune nume de localităţi. Atunci când numeşte o capitală europeană, toţi elevii din primul grup trebuie să ridice mâinile, ţinându-se de mână cu vecinii, şi să rostească cuvântul „electric”. Se continuă aşa pâna i se oferă 3 – 4 şanse de răspuns fiecărei echipe. Sarcinile se pot complica pe parcursul activităţii.
Sugestii pentru folosirea metodei: Părţile de vorbire/ Grupurile din care facem parte/ Terminologia specifică matematicii/ Ortogramele/ Forme majore de relief etc.
Această metodă se foloseşte cu uşurinţă, mai ales în mometul de reflecţie, în cadrul tuturor orelor de curs. Este mult mai eficientă atunci când elevii devin coordonatori de joc.

A trăi cărţile prin toate simţurile (Germania)
Coordonatorul alege o carte şi pregăteşte o ladă cu obiecte adecvate conţinutului cărţii. Copiii sunt legaţi la ochi şi sunt invitaţi să pipăie, pe rând, obiectele din ladă. În grup, se poartă discuţii despre ce au simţit când au atins obiectele, se încearcă recunoaşterea acestora şi intuirea conţinutului cărţii ce urmează a fi citite. Elevii citesc textul. La finalul lecturii, învăţătorul prezintă elevilor obiectele din ladă. Obiectele sunt date din mână în mână pentru a fi observate de elevi.
Sugestii pentru folosirea metodei: Limba şi literatura română – ora de lectură (cls. a III-a) – Textul narativ (text suport: „Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul”, de A.Rosetti)/ Geografie – Forme majore de relief (captare a atenţiei) etc.

Schimbăm locul!  (Turcia)
Participanţii sunt aşezaşi în cerc, pe scaune. O persoană este în mijlocul cercului. Când acesta spune: Schimbă locul …dacă-ţi place anotimpul vara!(exemplu), cei cărora le place anotimpul vara, se ridică şi ocupă un alt scaun. Cine rămâne în picioare, este noul coordonator al jocului, cel care va emite următoarea situaţie.
Variante pentru folosirea metodei: şedinţe cu părinţii sau alte activităţi comune cu aceştia etc.

Olimpiada lecturii (Marea Britanie)
Se prezintă elevilor o hartă cu şase obstacole (fiecare obstacol reprezintă o nouă carte de citit, fiind liberi să o citească pe oricare). Se parcurge traseul impus de hartă. După parcurgerea fiecărui obstacol, trebuie să poarte o discuţie cu bibliotecarul şcolii/ învăţătorul clasei şi să prezinte pe scurt conţinutul cărţii. La finalul traseului elevii sunt răsplătiţi cu mici cadouri (creioane, brelocuri, ecusoane, diplome). Pogramul trebuie parcurs în maxim 6 săptămâni.
Sugestii pentru folosirea metodei:  Proiectul de lectură „Îmi place să citesc”, ca activitate semestrială etc.

S.R.S.R. (România)
Elevii sunt împărţiti pe grupe. Se pun la dispoziţia acestora mai multe imagini. Se propune copiilor să aleagă câte una (STOP!). Se reflectează asupra mesajului transmis de imaginea aleasă, din punctul de vedere al mesajului pe care-l transmite textul suport folosit/ conţinutul ales (REFLECTEAZĂ!). Se notează pe postituri cel puţin două idei din partea fiecărui copil (SCRIE!). Se prezintă individual ideile, în cadrul fiecărui grup (RAPORTEAZĂ!). Se îmbină într-o frază toate ideile emise în cadrul unui grup – mesajul textului şi se prezintă  într-un mod cât mai original, atractiv (ex.: afiş, bandă desenată, cântec etc.).
Sugestii pentru folosirea metodei: Limba şi literatura română/ Educaţie civică/ Istorie

Degete dibace! (Germania)
Se printează, laminează şi decupează sub forma pieselor de puzzle coperţi de cărţi ce urmează a fi prezentate şi propuse pentru lecturare. Se împarte colectivul clasei în grupuri de 4-5 elevi. Se compun puzzle-urile şi se obţin coperţi de carte. Învăţătorul prezintă cărţile elevilor şi propune citirea uneia dintre acestea (la alegere).
Sugestii pentru folosirea metodei: Proiectului de lectură „Îmi place să citesc”, ca activitate lunară/ Limba şi literatura română  – Părţi de vorbire/ Părţi de propoziţie (adaptată)/ Istorie – Dacii şi romanii (adaptată) etc.

Strategie de folosire a metodelor
Pentru a-i implica şi mai mult pe elevii în actul învăţării, ne-am gândit la o strategie de folosire a metodelor. Poate fi intitulată: “Roata jocurilor”/ “Roata învăţării” sau orice nume aleg elevii.
Mod de folosire:
în ziua precedentă folosirii metodei,  un elev învârte roata; metoda la care se opreşte acul este cea pe care o va folosi învăţătorul la predarea-învăţarea-evaluare conţinuturilor din ziua următoare (adaptată cel puţin la o disciplină);
surpriză  = ex.: învăţătorul va invita părinţii la o activitate la clasă, organizarea unei drumeţii, toată clasa iese în pauză şi se vor juca împreună cu învăţătorul; noutate = învăţătorul trebuie să prezinte elevilor cel puţin o metodă nouă; faliment  = nu se utiliza nicio metodă; jocker = elevii pot alege  ce  metodă doresc, supriză, noutatea sau falimentul.
După o perioadă de folosire a acestei strategii, învăţătorul îi poate sprijini pe elevi să susţină o secvenţă de învăţare, bazându-se pe o metodă aleasă.

Metodele didactice interactive expuse au fost preluate din activităţi formale şi informale la care am participat. Dintre acestea menţionăm: Interacting in Dublin, Teaching and learninig using games and drama activites, Sustaining Development in Early School Education – SUSTAIN, Facilitator pentru învăţarea permanentă în şcoală – o nouă calificare didactică pentru o şcoală care învaţă!

În urma aplicării acestor metode la clasă, am constatat o îmbunătăţire a procesului instructiv- educativ, atât în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de elevi, aceştia fiind mult mai motivaţi să înveţe, cât şi sub aspectul formării personalităţii acestora.

Surse bibliografice:
Cousins, E., Hirtenstein, D. (2011). Suport de curs – Interacting in Dublin, Teaching and learninig using games and drama activites.
Proiect Multilateral Comenius (2013). Suport de curs – Sustaining Development in Early School Education – SUSTAIN
Proiect POSDRU (2014). Suport de curs – Facilitator pentru învăţarea permanentă în şcoală – o nouă calificare didactică pentru o şcoală care învaţă!
Resursă online: Portalul pentru promovarea lecturii http://www.goethe.de/ins/gr/lp/prj/lef/lre/roindex.htm

(Articolul se regăsește în formă integrală și în revista Editurii Paralela 45, sub titlul ”De prin lume adunate…”.)