Părerile personale ale unui profesor din ÎPT care iubește ceea ce face
Este profesor economist, titular cu grad didactic I, specializarea comerţ, turism şi servicii, la Colegiul Comercial Carol I Constanţa. Predă discipline economice din anul 1991. În perioada 1991-2007 a activat în cadrul Colegiului Economic Mangalia, iar din 2008 este profesor în cel mai mare colegiu economic din Dobrogea - Colegiul Comercial CAROL I din Constanța. Îi place sa fie un profesor modern (folosește mijloace şi metode didactice moderne), fiind autodidactă şi racordată la tendințele de inovare a educației, colaborând pentru a realiza pasul înainte atât de necesar sistemului de învățământ (didactic.ro; iteach.ro; elearning.ro). În prezent, participă alături de o echipă de elevi şi profesori la un proiect multilateral Comenius în care este antrenată instituția în care își desfășoară activitatea.
”Mă bucur ca prin intermediul dumneavoastră pot împărtăşi impresii şi pot învăţa de la alţi colegi.”
Privesc în fiecare an cum o alta promoţie îşi ia zborul, dar către ce?
Îi ajutăm noi şcoala sau societatea cu ceva astfel încat să reuşească în viaţa şi cei care nu doresc sau nu pot urma o facultate?
Învăţământul profesional ar trebui organizat în raport cu cerinţele pieţei
În Dobrogea, doar 45% din învăţământul post-gimnazial este de profil tehnic. Criza de meseriaşi din Sud-Estul ţării ar trebui să-i pună pe gânduri pe reprezentanţii structurilor din educaţie şi formare profesională. De aceea sunt de parere că ar trebui îmbunătăţită corelarea dintre învăţământul profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional pe termen mediu şi lung.
Prea mulţi „teoreticieni”
Mereu a fost subliniată necesitatea dezvoltării şi organizării învăţământului profesional şi tehnic în raport cu cerinţele pieţei muncii. Consorţiul Regional este o structură care se ocupă de învăţământul profesional şi tehnic în vederea ocupării pe piaţa muncii. S-a descoperit că mai bine de 60% din şcolile din regiunea noastră sunt pe profil teoretic. Ori noi milităm pentru creşterea ponderii pentru învăţământul profesional şi tehnic la nivelul României. În Uniunea Europeană, balanţa înclină în favoarea acestei forme de învăţământ. Nemţii, de exemplu, se implică foarte mult în formarea profesională în domeniul tehnic prin planuri locale de şcolarizare în fiecare unitate de învăţământ. Iar în ţările nordice, care sunt cele mai dezvoltate, 85% din şcoli sunt pe profil profesional şi tehnic şi doar 15% au profil teoretic.
Goana după meseriaşi
Este un fenomen cronic disproporţia între locurile de muncă pentru meseriaşi şi ingineri, pe de-o parte, şi absolvenţii de învăţământ teoretic. Locurile de muncă vacante se adresează, în special, persoanelor cu calificare. Discrepanţa dintre calificarea profesională şi nevoile pieţei muncii menţin şi o rată a şomajului destul de ridicată.
Orientări greşite
Învăţământul tehnic şi profesional există, însă este de cele mai multe ori este greşit orientat, cu clase şi profiluri care nu mai corespund cerinţelor existente acum pe piaţa muncii. Aşa că, din 50-60 de elevi, anual, reuşesc să se angajeze doar 15%. Şi la alimentaţie publică şi turism, dintr-o clasă de 25 de absolvenţi, se integrează pe piaţa muncii 18 pe perioadă determinată, însă, ca sezonieri. În general, la nivelul judeţului, cel mult 20% din absolvenţii de licee tehnice şi grupuri şcolare reuşesc să se angajeze după ce termină studiile. Ce agenţi economici mari aţi mai văzut dumneavoastră că au venit să investească şi să creeze, astfel, noi locuri de muncă?
*** Datele de referinţă au fost culese de la A.J.O.F.M. Constanţa, Direcţia de muncă.
Cuvinte cheie:
Accesări: 493




Ministerul Educaţiei