Parteneriate bazate pe colaborarea şcoală-familie-comunitate

Absolvent al Universității Pedagogice Ion Creangă, Chișinău, Facultatea de Istorie și Etnopedagogie, specialitatea istorie. În prezent, profesor titular la Liceul Teoretic Ion Luca Caragiale, Orhei, grad didactic II, cu o experiență didactică de 12 ani.

Liceul Teoretic Ion Luca Caragiale, Orhei ()

Noile tendinţe educaţionale promovate în cadrul reformei învăţămîntului trebuie să pună accentul pe formarea unei personalităţi libere şi independente care va fi capabil să ia decizii în situaţii dificile şi riscante. În aceste condiţii, şcoala trebuie să devină un prieten al copilului, deschisă pentru toţi membrii comunităţii. Un rol aparte în formarea unei şcoli prietenoase copilului o are familia-considerată şi prima şcoală a copilului. De asemenea, un rol deosebit de important îl are şi comunitatea, care este obligată să ofere un mediu optim de dezvoltare, de socializare şi educare a copilului. Prin urmare, luate doar în ansamblu, şcoala, familia şi comunitatea vor reprezenta o „finalitate”în dezvoltarea copilului bazată pe respectarea tuturor principiilor caracteristice unei societăţi democratice.
Articolul trece în revistă cele mai semnificative programe de susținere a parteneriatului școală-familie-comunitate din Republica Moldova.

„Şcoala are obligaţia să creeze condiţii  adecvate pentru a da posibilitate fiecărui elev să-şi realizeze propria lui dezvoltare optimă.” (Jerome Bruner)

Unul dintre parteneriatele naţionale care demonstrează colaborarea şcoală-familie-comunitate este „Mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului” între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a familiei. Acest parteneriat are drept obiectiv prevenirea copilului împotriva tuturor tipurilor de violenţă-fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică şi aplicarea măsurilor de protecţie a copilului – victimă. Drept consecinţă a acestui parteneriat, la nivel de fiecare Direcţie de Învăţămînt au fost create „ Comisii Intersectoriale din reprezentanţii tuturor factorilor implicaţi în prevenirea abuzului faţă de copii, iar la nivel de instituţie a fost desemnat  un coordonator care este obligat să completeze „Fişa de sesizare a cazului de abuz” în „Registrul de evidenţă a sesizărilor în cazurile de abuz şi neglijare a copiilor”. Ca și consecinţă, în primul semestru al anului de studii 2013-2014 au fost identificate 6332 cazuri de violenţă faţă de copii, dintre care 3026 cazuri de abuz fizic, 1940 cazuri de abuz psihologic, 43 cazuri de abuz sexual şi 1164 cazuri de neglijare. Important este că cele mai multe cazuri au fost sesizate de elevi-2404, iar 2177 fiind sesizate de cadre didactice. Aceste cifre ne demonstrează că elevii cunosc şi pot să-şi apere drepturile atunci cînd ele sunt încălcate. Ca rezultat, familiile copiilor cît şi elevii supuşi diferitor forme de violenţă au obţinut asistenţă din partea statului prin intermediul şcolii, fiind susţinuţi de membrii comunităţii.

Un alt exemplu relevant de colaborare dintre „ cele trei chei ale educaţiei” este organizarea „Turnamentului Republican în Domeniul Drepturilor Omului/ Copilului” , o colaborare dintre Ministerul Educaţiei, ONG-urile de profil şi instituţiile şcolare. Această colaborare  are drept scop formarea unui cetăţean activ, capabil să se implice în activitatea de zi cu zi din cadrul comunităţii. La nivel de instituţie s-au implicat activ 11 elevi care pe parcursul a 2 luni au monitorizat respectarea drepturilor Omului, parteneri fiind colegii de clasă, cadrele didactice, familiile elevilor şi membrii comunităţii care au participat direct/indirect în realizarea raportului final cu privire la respectarea/nerespectarea Drepturilor Omului/Copilului. La etapa republicană a concursului au aplicat 22 grupuri de de copii din clasele a VII-a –XII-a, dintre care 11 grupuri au participat la etapa finală.

În cadrul „Programului de Dezvoltare a Educaţiei Incluzive în Republica Moldova”, un rol aparte îl deţine Administraţia Publică Locală, care implimentează, evaluează şi monitorizează necesităţile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). În raionul Orhei au fost realizate un şir de acţiuni prin care copii sunt susţinuţi şi încurajaţi să participe activ în viaţa comunităţii. În total, la nivel de raion în anul 2013 au fost identificaţi 269 elevi cu CES, dintre care 1 cu deficienţe de auz, 3 cu deficienţe de văz, 43 cu deficienţe locomotorii, 149 cu deficienţe mintale şi 73  aflîndu-se în situaţie de risc. Atît copii cît şi părinţii acestora beneficiază de suport psihologic din cadrul SAPP (Serviciul Asistenţă Psiho-Pedagogică) pentru a facilita adaptarea şcolară şi socială a copiilor. Începînd cu anul 2010 au fost realizate următoarele acţiuni:

  • Crearea serviciilor „Casa Comunitară„ şi „Locuinţa Protejată” în localităţile Mitoc şi oraşul Orhei în parteneriat cu KEYSTONE
  • crearea serviciului de Asistenţă Parentală Profesională pentru copiii cu disabilităţi.
  • crearea centrelor  „Respiro”, „Universul” , „Arca lui Noe” care prestează servicii de plasament temporar pentru persoanele aflate în dificultate şi asistenţă psihologică şi psihopedagogică.

Măsurile întreprinse în parteneriat cu comunitatea şi şcoala au permis instituţionalizarea unui număr mai mare de elevi şi încadrarea acestora în viaţa comunităţii indiferent de dizabilitate sau cerinţe educaţionale speciale.

Un alt exemplu de colaborare eficientă şcoală-familie-comunitate o reprezintă „Academia Părinţilor”, creată în anul școlar 2012-2013 în cadrul Liceului Teoretic”Ion Luca Caragiale” din Orhei care activează şi în prezent. Trimestrial, au loc traininguri la care participă în jur de 40 părinţi din ciclul primar gimnazial şi liceal. Scopul  acestei academii este de a realiza o colaborare mai eficientă între şcoală şi familiile elevilor prin cadrul diverselor tematici care se discută, cum ar fi: „Eşecul şcolar”, „Comunicarea eficientă cu copii”, „Prevenirea violenţei domestice şi şcolare”, „Adaptarea şcolară a elevilor”. Ca și consecinţă a acestor  activităţi la care pînă în prezent au participat circa 200 de părinţi, se observă o responsabilitate mai mare din partea părinţilor în luarea deciziilor ce ţin de realizarea unui mediu sănătos  şi sigur  pentru copii. Părinţii se implică mai activ în comunicarea cu copiii lor pentru a creşte gradul de responsabilizare al elevilor, participă mai activ şi în cadrul adunărilor părinteşti organizate în fiecare clasă.De asemenea se constată şi o „ grijă” mai mare din partea autorităţilor  care participă activ în cadrul activităţilor realizate şi care soluţionează unele probleme ale părinţilor care sunt expuse, prin acordarea ajutoarelor materiale (după caz), a asistenţei psihopedagogice din partea Serviciul Asistenţă Psiho-Pedagogică creat de autorităţi.

Un exemplu de implicare activă în cadrul colaborării şcoală-familie o reprezintă „ Boxa de Încredere” instalată în incinta fiecărei instituţii care are drept scop identificarea problemelor/cazurilor de încălcare a drepturilor copiilor. Este de menţionat că elevii depun aceste petiţii fără a se identifica ceea ce măreşte gradul de obiectivitate asupra petiţiilor, în acelaşi timp oferă elevilor posibilitatea de a „vedea” real problemele şcolii, care ulterior sunt analizate şi rezolvate în dependenţă de gravitatea lor de către administraţia instituţiilor.

În concluzie, parteneriatul şcoală – familie – comunitate are un rol deosebit în dezvoltarea personalităţii elevilor. Fiecare parte implicată are de învăţat una de la alta, în acelaşi timp analizînd aspectele pozitive şi cele negative ale fiecărei părţi. Şcoala are menirea de a aduce cît mai multe beneficii pentru elevi, implicînd totodată şi membrii comunităţii prin diferite proiecte/ parteneriate în comun. Numai valorificînd toate aspectele familiei şi ale comunităţii, şcoala va reuşi în cele din urmă să „atragă” elevii în procesul de cunoaştere şi cercetare, roadele fiind implicarea tuturor elevilor în realizarea unei şcoli prietenoase copilului.

Bibliografie:
*** Drepturile copilului monitorizate de copii, Chişinău 2013, CIDDC
*** Strategia de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi în raionul Orhei 2013-2018 http://inclusion.md
Solovei, Rodica. Educaţie incluzivă „Ghid metodologic pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general” Chişinău 2013
Monitorul oficial al RM Nr.92-98 din 18.04.2014 “Aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea,evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victim şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului”

Cuvinte cheie:
Accesări: 2.945