Pictura în învățământul primar, de la imaginație la realizare

Absolventă a Liceului George Coșbuc Năsăud, promoția 1995, a continuat  la UBB Cluj Napoca studiile de licență și masterale la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, absolvind în anii 2008, respectiv 2010. Ca realizari profesionale: calitatea de membru în Corpul national al Experților, metodist al ISJBN, evaluator manuale școlare pentru ciclul primar, responsabil la nivelul școlii în cadrul unor comisii de specialitate.

SCOALA GIMNAZIALA MIHAI EMINESCU ()

Articolul prezintă rolul pe care îl are pictura în dezvoltarea personalității școlarului mic prin realizarea unor teme simple, dar care să exprime sentimente și trăiri proprii ale copilului, care sunt observate și valorificate. Se pornește de la premisa că fiecare copil e unic și exprimă ceva deosebit, mai exact se exprimă prin limbaj simplu, codificat. Varietatea temelor și a tehnicilor propuse a fi utilizate în arta picturii sunt în măsură să dezvolte creativitatea micilor școlari și să le ofere o lume în care ei se simt importanți.

În cadrul schemei orare la nivelul fiecărei clase din ciclul primar, se regăsește o oră de educție plastică. Este un prilej pentru copii de a exprima sentimente, gânduri, emoții, de a combina culori și de a descoperi lumea frumosului estetic. Creația artistică-plastică realizează o legătură constructivă între realitate și imaginație, între concret și fantastic, iar în același timp dezvoltă capacitatea de analiază, evaluare și autoevaluare a unor compoziții.

În cadrul orelor de pictură, micii școlari participă la activități care favorizează continuitatea și schimbul de idei, de impresii în socializarea și experimentarea artistică, prin manifestări comune. Ei pot fi antrenați într-un demers autentic care să stimuleze creativitatea, exprimarea colectivă- rezultatul unei expresii individuale proiectate în grup, prin care se concretizează proiectul inițial. De exemplu, o frescă murală decorativă pentru curtea de joacă.

Ca obiective propuse: precizarea utilității proiectului și a interesul artistic al activității; evidențierea rolului și statutului fiecărui elev membru activ în grup sau responsabil al grupului); exprimarea gustului estetic și a propriei viziuni asupra lucrurilor și a personajelor ce urmează a fi pictate; integrarea în cadrul grupului a fiecărui elev, acceptând opiniile și părerile critice constructive.

În ce privește aplicarea, realizarea practică nu este posibilă decât după  reflectarea în comun asupra temei alese. De pildă, personajele din desenele animate. Pentru concretizarea acestei teme, copiii se documentează, citesc povești, vizionează filme în grupuri mari de interes, povestesc între ei, surprind acele detalii care i-au marcat în mod pozitiv, exprimă păreri proprii despre personaje, se identifică chiar cu unele dintre ele, cu alte cuvinte devin ei eroi de film animat. Apoi, în grup, își aleg culorile dominante pe care le vor folosi, stabilesc modul de organizare a desenului în spațiul dat de pictat. Pentru realizarea acestui proiect, sunt necesare: să se organizeze transportul materialelor necesare pentru pictat (culori, pensule); repartizarea atribuțiilor; armonia culorilor, folosirea motivelor și personajelor care vor apărea pe frescă; activitatea colectivă, fără a se deranja unii pe alții; protecția lucrării, ținând la distanță pe curioși sau nerăbdători care nu așteaptă să se usuce culorile; informarea celorlalți copii pentru a-i face să se simtă responsabili și pentru a le insufla respectul reciproc; evocarea mentală a unei lumi reale într-o atmosferă feerică, realizând o legătură între imaginar și capacitatea de exprimare.

În etapa de evaluare-validare, transcrierea emoțiilor permite deblocarea anumitor inhibiții. Schimbarea unor replici verbale și numeroase ocazii și tipuri de comunicare punctează pozitiv desfășurarea activității.  Elevii pot prezenta cu bucurie și nostalgie povești, întâmplăti hazlii, spectacole de marionete cu scenariu, personaje, costume cu care se identifică. Toate aceste manifestări au valențe complexe dacă nu sunt unilaterale: ele pot și trebuie să îi antreneze pe toți elevii unei clase.

Abordarea integrată a noilor conținuturi pune în valoarea simțul estetic nu numai în cadrul orelor specifice acestei discipline. Tot mai mult aceentul cade pe dezvoltarea creativității și abordarea unei teme din perspective diferite, pentru a valorifica și dezvolta noi competențe. În cadrul activităților dintr-o zi tematică, la fiecare activitate de comunicare în limba română, de matematică și explorarea mediului, de educație muzicală, muzică și mișcare, religie chiar, un moment de relaxare poate fi acela de pictură, de exprimare simplă a unor idei, gânduri, atitudini. Fiecare tehnică de pictură învățată se valorifică altfel prin punerea în valoare a produselor activității copiilor.

Extinderea activității. Multitudinea tehnicilor de pictură incită la diversificarea mijloacelor de expresie. Poate fi propusă elevilor o paletă largă de materiale, elemente, documente, instrumente, pentru va fiecare dintre ei să fie în măsură să transpună, după propria sensibilitate și personalitate specifică, viziunea interioară și starea emoțională sublimată în întregime. Structurarea personalităților se realizează și printr-o cultură care facilitează sesizarea frumosului din natură și societate.

Bibliografie:
*** Ghid practic pentru aplicarea programei de educație moral-civică în învățământul primar. Editura Coresi, București, 1994.

Cuvinte cheie: pictură, desen, expresie artistică, educație plastică, educație estetică, imaginație, creativitate, elevi
Accesări: 1.077