Predarea unei limbi străine prin intermediul internetului şi instrumentelor multimedia

În cadrul articolului sunt prezentate obiectivele, metodologia şi activităţile cursului Digital Audio and Video in Language Teaching, organizat de Universitatea din Amsterdam, la care am participat în perioada 12-19 august 2012. De asemenea, sunt detaliate instrumente ca portofoliul electronic şi tutorialul, experimentate pe parcursul trainingului, însoţite de comentariile coordonatorului cursului, reflecţiile trainerului şi propriile concluzii pe marginea impactului acestui curs asupra dezvoltării mele profesionale.
Articolul se bazează în mare măsură pe resursele multimedia prezentate în cadrul cursului din Olanda, finanțat prin programul Comenius – mobilități individuale de formare continuă. Conținutul acestei prezentări reprezintă un punct de vedere personal asupra informațiilor dobândite la curs.

Cu sprijinul financiar oferit prin Programul Sectorial Comenius, în anul şcolar 2011- 2012 am aplicat şi obţinut o bursă de formare continuă de o săptămână în Olanda, la un curs cu titlul Digital Audio and Video in Language Teaching, organizat de Universitatea din Amsterdam.

Obiectivele cursului au vizat:

• Furnizarea de cunoștințe tehnice și abilități de a dezvolta activități cu resurse digitale multimedia video și audio pentru învățarea limbilor străine;
• Furnizarea de cunoștințe generale despre site-uri ce oferă informații relevante cu privire la utilizarea de activități cu resurse digitale multimedia video și audio în predarea limbilor străine;
• Creșterea gradului de conștientizare a aptitudinilor pedagogice și metodologice necesare punerii în aplicare în mod eficient a resurselor digitale multimedia video și audio în sala de clasă și proiectării de materiale multimedia utile în predarea limbilor.

Ideea acestui curs a fost „learning by doing” şi “learning while doing”, participanții fiind implicați activ prin intermediul sesiunilor zilnice de workshop și prin crearea – singuri sau în grupuri mici – de activități lingvistice și exerciții utile în lecțiile lor.
Activitatile cursului au inclus:

• exemple de activități lingvistice cu resurse digitale audio și video (CD-ROM și web-based)
• informații tehnice: formate audio și video, players, streaming
• găsirea și utilizarea de activitati multimedia pe web
• dezvoltarea unei sarcini cu materiale web-based
• comunicarea sincronă cu audio și video.

În urma acestui curs am aflat că pot trezi interesul elevilor în învăţarea limbii engleze prin folosirea muzicii, imaginilor şi a jocului de rol, într-un cuvânt, prin utilizarea instrumentelor multimedia. Cu totii cunoaştem faptul că aceste suporturi multimedia pot combina text, grafică plană sau spaţială, sunet, imagine, animaţie, stimulând astfel  comunicarea. De asemenea, ele reprezintă resursele  updatate ale metodei audiovizuale, utilizată cu precădere în predarea limbilor străine.

Programele pe care le-am experimentat în cadrul acestui curs (Windows Movie Maker, Wevideo, Audacity) dovedesc avantajele categorice ale instrumentelor multimedia:

• prezintă conţinutul într-un mod realist, fapt ce are drept consecinţă o comunicare eficientă (conversaţie, discuţie sau dezbatere);
• furnizează mostre de limbă autentică şi informaţie culturală;
• practică învăţarea şi memorarea de foneme, lexic şi structuri morfo-sintactice prin ascultarea repetitivă a textului fără diminuarea sau pierderea motivaţiei.

Coordonatorul cursului, profesorul universitar si expertul in programul Life Long Learning Ton Koet, a subliniat avantajele activităților care  utilizează computerul ca oferind:
– Stimularea interesului faţă  de cunoştinţele predate prin captarea atenţiei datorită prezentării audio-vizuale a noţiunilor, eliminându-se astfel riscurile neatenţiei datorate rutinei sau plictiselii;
– Dezvoltarea gândirii logice şi creative prin implicarea elevilor în soluţionarea unor probleme care presupun parcurgerea anumitor etape de rezolvare sau prin prezentarea de către calculator a raţionamentului prin care s-a ajuns la o anumită soluţie pentru problema în discuţie;
– Mai multe posibilități de formare a competenţei comunicative
– Stimularea imaginaţiei prin prezentarea audio-vizuală a cunoştinţelor, dar şi prin folosirea jocurilor pe calculator care duc la creşterea vitezei de reacţie în momentul apariţiei unor stimuli;
– Individualizarea instruirii, programele specifice instruirii asistate de calculator având calitatea de a permite elevilor să înveţe conform propriului ritm, fără emoţii care să le modifice modul de a se comporta sau de a reacţiona;
– Feedback imediat, semnalizându-se cu o mare rapiditate eventualele erori sau dificultăţi apărute, facilitându-se corectarea imediată a acestora şi ducând la  responsabilizarea celor care învaţă;
– Un  mediu de instruire „Safe” (dacă nu sunteți mulțumit, puteți înregistra vocea din nou)
– Evaluarea obiectivă cu ajutorul computerului, testele fiind aplicate  elevilor şi corectate după un anumit program implementat, fără să intervină factori perturbatori ai aprecierii rezultatelor. Singurul factor care ar putea să perturbeze aprecierea rezultatelor cu ajutorul computerului este aşa numita eroare instrumentală, care nu este „vina” calculatorului, ci a celui care a conceput testul de evaluare. Instruirea asistată de calculator oferă elevilor posibilitatea de se autoevalua;
– Antrenarea elevilor în perspectiva educaţiei permanente, instruirea  asistată de calculator vând o mare contribuţie în pregătirea elevilor pentru acest stil de viaţă;
– Promovarea învăţământului deschis la distanţă datorită utilizării Internetului şi a altor surse multimedia .

In cadrul acestui curs am aprofundat mai bine termenul de portofoliu electronic, numit şi e-portofolio sau digital portofolio. Acesta este o colecţie de documente stocate pe un calculator şi administrată de către un utilizator. Uzual, colecţia respectivă este disponibilă pe web, caz în care se mai numeşte şi webfolio. Documentele respective pot consta în text, imagini, multimedia, intrări de blog, link-uri, etc. Anumite aplicaţii de administrare a e-portofoliilor permit grade variate de acces al audienţei de aşa natură încât numai anumite secţiuni din e-portofolio sunt vizibile la un moment dat .

Din punct de vedere educaţional, un portofoliu electronic poate fi văzut ca o înregistrare a actului de învăţare, care poate furniza dovezi asupra progreselor făcute. O astfel de înregistrare este strâns legată de planul de învăţare, facilitând reflecţia utilizatorilor asupra avansului propriu, ducând la o conştientizare crescută a necesităţilor şi strategiilor de învăţare.

Este uşor de făcut paralela între e-portofoliu şi identitate digitală (descriere a unui individ folosind mijloace digitale: pagina web, blog, adresa de mail, profile pe site-urile sociale, albume personale de imagini, etc.). În special generaţiile mai tinere sunt obişnuite să-şi creeze identităţi digitale utilizând  software de prezentare şi unelte pentru crearea de pagini web .

Formatorul principal, belgianul Geert Bonamie, ne-a dezvăluit secretele platformei online wevideo, disponibilă pe site-ul www.wevideo.com, folosind tutorialul sau lecția interactivă ghidată. Urmând elementele constitutive ale unui tutorial:
– Introducerea ;
– Asigurarea controlului elevului asupra desfăşurării lecţiei;
– Motivarea elevului;
– Prezentarea informaţiilor ;
– Întrebări şi răspunsuri;
– Analizarea răspunsurilor;
– Îndrumări suplimentare în funcţie de corectitudinea răspunsurilor;
– Remedierea cunoştinţelor asimilate ;
– Secvenţierea / Segmentarea lecţiei;
– Încheierea tutorialului,
am aplicat instrumentele video si audio ale platformei pentru a crea o aplicaţie educaţională multimedia.
(a se vedea rezultatul aici: http://www.youtube.com/watch?v=6vdzIvRiW3A)

Criteriile de analiză impuse privind elaborarea materialului sub forma textului sau a suportului audio-video, au vizat următoarele aspecte:

• să existe suficiente informaţii şi explicaţii pentru ca materialul de studiu să fie însuşit şi aplicat;
• să existe concordanţă între conţinutul materialului de studiu şi obiectivele operaţionale;
• să fie anticipate momente de relaxare, de trezire a atenţiei şi evitarea monotoniei.

În urma accesării tuturor acestor informaţii, am început să accept ideea conform căreia calculatorul poate fi privit ca un al treilea personaj, alături de profesor şi elevi, având rolul de a contribui la găsirea unor soluţii de îmbunătăţire a procesului didactic. Însa rămân la ideea că rolul profesorului nu va putea fi suplinit niciodată de calculator, echipamentul electronic fiind doar un mijloc prin care educatorul îşi poate etala măiestria în activitatea la catedră.

Dezavantajele recurgerii la utilizarea instruirii asistată de calculator nu pot fi trecute cu vederea:

• utilizarea instruirii asistată de calculator este încă destul de costisitoare, iar, în unele cazuri, este imposibilă datorită dotării insuficiente a unităţilor de învăţământ cu echipamente de calcul;
• deşi permite simularea diferitelor evenimente, procese, şi acţiuni, această metodă nu poate să înlocuiască activitatea practică;
• posibilitatea pierderii obişnuinţei de a purta discuţii, de a argumenta datorită interacţiunii om-calculator;
• izolarea elevilor de prietenii, colegii şi profesorii lor în timp, datorită utilizării îndelungate a calculatorului;
• nu este potrivită tuturor elevilor şi tuturor stilurilor cognitive;
• are un impact diferit, în funcţie de vârsta elevilor .

Solicitat să răspundă la întrebarea „De ce au nevoie profesorii de instrumentele multimedia în predare?”, trainerul Geert Bonamie a argumentat astfel:

With a few exceptions (mainly language teachers), I am sure no teacher really *needs* this.
I see it first of all as an interesting way to make your classes diverse, to make bookish things more alive, sometimes also more authentic, more creative (look at your own wonderfully creative video!). Secondly, I am convinced that confronting students with digital audiovisual material will also prepare them better for the digital skills needed in the 21st century. Digital literacy will only become more and more important as time passes by. Thirdly, I think audiovisual assignments are also tailormade for mobile learning -on tablets or on cell phones. It is so so easy for students to make a video these days, so why not make use of that?

Ca o concluzie personală, utilizarea metodei audiovizuale în procesul instructiv-educativ, la orice disciplină, nu numai în predarea limbii engleze, evită plictiseala şi monotonia, oferind posibilitatea unor activităţi de învăţare dintre cele mai variate. Însă rămân întrebări pentru care nu am aflat încă un răspuns:

• Cât de oportun și eficient este un program național de digitizare a manualelor școlare și a resurselor pentru învățare?
• Care sunt instrumentele potrivite pentru pregătirea tinerilor pentru folosirea responsabilă şi în siguranţă a calculatorului?
• Cum trebuie adaptat curriculumul pentru a permite integrarea TIC în cadrul tuturor disciplinelor?