Program pentru dezvoltarea socio-emoțională și formarea imaginii de sine la preșcolari

În cadrul programului educațional prezentat, accentul s-a pus pe educaṭia socială, emoṭională ṣi ȋmbunǎtǎṭirea stimei de sine a preṣcolarilor de grupă mijlocie, folosind diverse metode, mijloace ṣi materiale antrenante. Scopul acestui program este de a modela comportamentul copiilor, astfel încât să se adapteze ṣi integreze social eficient. Intenṭiile sunt de a ajuta copiii să relaṭioneze mai uṣor cu cei din jur, să iniṭieze acṭiuni din proprie iniṭiativă, să-ṣi exprime mai uṣor propriile temeri, să ceară ṣi să ofere ajutor colegilor, să-ṣi dezvolte abilitǎṭile de comunicare ṣi relaṭionare interpersonală. Astfel prin implementarea acestui program, copilul va dobândi încredere în forṭele proprii, se va integra mai bine în societate.

În cadrul programului au participat un număr de 20 de copii, care prezentau o vulnerabilitate psihologică ṣi anume copii care nu sunt suficient de bine integraṭi în cadrul grupului, care refuză comunicarea, copii cu hipersensibilitate.

Programul este structurat pe activitǎṭi din domeniul Domeniul limbă ṣi comunicare, Domeniul om ṣi societate, Domeniul estetic ṣi creativ, autonomie ṣi dezvoltare personală, tranziṭii, rutine ṣi urmăresc deblocarea ṣi motivarea copiilor pentru experienṭa  de  grup,  crearea  unui  climat  securizant ṣi afectiv  care  să  permită  dizolvarea rezistenṭelor copiilor pentru o comunicare autentică, autoreglarea ṣi dezvoltarea personală, optimizarea comportamentului în grup, promovarea cooperării ṣi exersarea capacitǎṭilor empatice.

Denumirea activitǎṭii și competenṭa dezvoltată
1 Ştiirea zilei ”Eu ṣi frǎṭiorii mei” – dezvoltarea conceptului de sine
2 ”Invitaţie la aniversare” – exersarea abilitǎṭilor de comunicare
3 Joc ”Găseṣte-ṭi nuca!” – dezvoltarea empatiei
4 Joc”Colorează-mi lumea” – formarea unei imagini pozitive despre sine
5 Joc ,,Respectul” – cultivarea sentimentului de respect pentru el şi aproapele lui
6 Joc ,,Mr. Face” -recunoaṣterea emoţiilor pe baza componentei nonverbale, a expresiei faciale
7 ”Aṣa mă simt acum!” -conştientizarea emoţiilor; -etichetarea corectă a emoţiilor; -exprimarea emoţiilor
8 ” Oglinda fermecatǎ”-conştientizarea, etichetarea, exprimarea emoţiilor
9 ”Ce aṣ fi, dacǎ aṣ fi…” -dezvoltarea capacitǎṭilor de autocunoaṣtere ṣi formarea imaginii de sine pozitive
10 ”Ne jucăm împreună” -dezvoltarea abilităţilor de cooperare-rezolvare prin negociere a problemelorcare pot apărea într-un grup
11 ”Schimbă locul” -Iniţierea interacţiunilor cu ceilalţi
12 ”Pur și simplu diferit” -recunoaṣterea, etichetarea corectă a emoţiilor
13 Joc:”Pot să fac, nu pot să fac” -dezvoltarea ȋncrederii ȋn forṭele proprii
14 ”Pălăria magică cu soluṭii” -rezolvarea de probleme; -identificarea etichetelor verbale ale emoṭiilor
15 Jocul de rol ”Copilul ṣi jucăria preferată” -exersarea regulilor de comportament
16 Activitatea ” Unde au fugit jucăriile de laun copil ?”- povestirea educatoarei -conṣtientizarea consecinṭelor pozitive / negative ale actelor proprii de comportament asupra celorlalṭi
17 ”Micii artiṣti”- activitate integrată – dezvoltarea capacitǎṭii de a diferenṭia comportamente pozitive de cele negative
18 Povestea ursului cafeniu, de VladimirColin – adoptarea unei atitudini pozitive
19 Căţeluşa Ami îi vizitează pe copiii – exersarea regulilor de comportament
20 ”Povestea măgăruşului încăpăţânat”, de Vladimir Colin – evidenţierea consecinţelor încăpăţânării ṣi neascultării
21 Povestea ”Fetița curajoasă” – respectarea regulilor de circulație
22 ”Bruno ṣi Bruni ne învață cum să ne exprimăm emoțiile” -recunoaṣterea emoṭiilor-etichetarea corectă a emoṭiilor – tehnici de reglare emoṭionalǎ
23 Joc didactic: ”Omul vesel, omul trist” – stimularea inteligenṭei emoṭionale; -dezvoltarea expresivitǎṭii emoṭionale.

Consider necesar să precizez că între activitǎṭi există o legătură, o continuitate din perspectiva unor elemente cum ar fi: conṣtientizarea ṣi denumirea emoṭiilor, etichetarea lor, reguli de comportare în cadrul grupului ṣi grădiniṭă, rezolvarea de probleme. În realizarea programului de intervenṭie educaṭională s-a lucrat gradual, pornind de la elemente ṣi tehnici uṣoare (Tehnica broscuṭei țestoase), până la cele mai complexe (activitatea ”Pălăria magică cu soluṭii”) care utilizează materiale cât mai interesante ṣi deosebite faṭă de ceea ce se lucrează de regulă la grupă.

Pe parcursul programului, copiii au fost încurajați să lucreze individual sau în grupuri după preferințe și prietenii la început, iar apoi în grupe de copiii aleși de mine, pentru a socializa și colabora cu toții, cât mai bine în cadrul grupei de copii.

Pentru recunoașterea și înțelegerea propriilor emoții, le-am cerut copiilor să deseneze sau să povestească o întâmplare personală în care au trăit una dintre emoțiile prezentate anterior în alte activități.

La venirea în grădiniță, fiecare preșcolar a fost întrebat cum se simte. Pe un panou am atașat simbolurile copiilor în dreptul emoției menționate, în funcție de cum s-au simțit dimineața respectivă. Panoul s-a intitulat ”Așa mă simt acum!”. Apoi pe parcursul zilei, fiecare copil a fost încurajat să-și mute simbolul pe panou în funcție de modul în care s-au simțit pe parcursul zilei.În acest mod, copiii au învățat că emoțiile se pot schimba de-a lungul zilei. Chiar dacă unii au fost supărați la începutul zilei, observă că starea de supărare nu durează toată ziua și că se poate schimba.

Am considerat necesar conceperea unui Panou al recompenselor pentru grupa experimentală, deoarece, din observaţiile efectuate, am constatat unele probleme legate de disciplina la grupă. Acest panou se realizeză după cum urmează: pe un suport afişat pe perete, de 1 m lungime şi 50 cm lăţime, se lipesc în partea superioară simbolurile tuturor copiilor din grupă. În colaborare cu preşcolarii se stabilesc cinci reguli ale căror imagini se lipesc pe perete în partea stângă a panoului. Pe parcursul întregii săptămâni, educatoarea urmăreşte pentru fiecare copil respectarea regulilor, iar la sfârşitul activităţilor fiecărei zile, preşcolarii se aşează în faţa panoului şi, împreună cu educatoarea, stabilesc pentru fiecare copil dacă a respectat sau nu fiecare regulă. Respectarea regulei duce la obţinerea unui jeton reprezentând un „ṣtrumf fericit”, iar încălcarea ei are ca rezultat, printre altele, obţinerea unui jeton reprezentând un „ṣtrumf supǎrat”. Fiecare copil primeşte astfel ȋn decursul unei sǎptǎmȃni, cinci jetoane cu ṣtrumfi, identice sau diferite, după cum s-a comportat. Desigur, este o activitate care necesită un efort prelungit atât din partea cadrului didactic, cât şi din partea copiilor, fiind necesară observarea atentă pe tot parcursul zilei a tuturor copiilor pentru a se evalua corect şi obiectiv fiecare comportament pentru fiecare copil. Copiii sunt informaţi că la sfârşitul săptămânii se vor aduna pentru fiecare dintre ei, numărul jetoanelor reprezentând ṣtrumfii veseli; copilul care va obţine cinci ṣtrumfi veseli va primi recompensǎ pe perioada weekend-ului una din mascotele grupei (ṣtrumf sau strumfiṭǎ). Am observat că, încă din prima zi, copiii au fost încântaţi de acest panou, atât pentru faptul că fiecare avea simbolul afiṣat dar, mai ales, pentru jetoanele alese drept recompense.

Într-o etapă ulterioară, am trecut la dezvoltarea abilității de identificare a emoțiilor celor din jur ṣi diferențierea între reacțiile emoționale și comportamentale adecvate sau inadecvate ṣi exersarea  modalităților  adecvate de gestionare a emoțiilor negative.” Bruno și Bruni ne învață cum să ne exprimăm emoțiile”. Prin această activitate copiii sunt familiarizați cu faptul că în aceiași situație mai multe persoane pot avea reacții diferite. Astfel se exersează prin joc de rol împreună cu copiii reacția adecvată pentru fiecare dintre scenariile propuse cu ajutorul păpușilor. O altă activitate utilă pentru a-i învăța pe copii să identifice emoțiile asociate unui context specific, este aceea când, pornind de la cartonașe ce reprezintă diverse situații, evenimente și o serie de imagini ce exprimă diferite emoții, li s-a cerut copiilor să ”potrivească” fiecărei situații, eveniment o anumită emoție.

Jocul de rol, este o altă activitate, apreciată de copii, care a fost utilizată în recunoașterea emoțiilor resimțite de personajele din poveste. Astfel am prezentat un joc de rol între păpuși ”Cățelușa Ami îi vizitează pe copii”. La sfârșit am discutat cu copiii despre cum s-au simțit personajele, au denumit emoția și au ales imaginea ce exprimă emoția denumită.

Într-o altă etapă a programului am organizat activități prin care copiii să dobândească abilitatea de reglare emoțională, identificând anumite comportamente sau strategii adecvate de exprimare a unor emoții. Astfel copiii au desenat soluții, de exemplu, la trăirile de tristețe pe care le simt. Soluțiile constau în exemple de activități pe care le-ar putea face când se simt triști și pe care copiii le pot desena sau pot realiza prin lipire de colaje ce reprezintă acele exemple de activități.

Pentru a-i învăța pe copii să-și controleze emoțiile și să se liniștească, am utilizat Tehnica broscuței țestoase – Pași în gestionarea furiei. Copiii au fost familiarizați cu ”Pașii tehnicii” reușind astfel să identifice stările de furie pe baza expresiilor emoționale (mimică, gesturi), să spună ”Stop” și să se oprească din activitatea pe care o desfășoară în momentul respectiv, apoi să se liniștească și să găsească o soluție.

Identificȃnd la începutul anului școlar achiziții deficitare la nivelul conduitelor sociale și emoționale, programul curricular implementat la copii s-a axat pe dezvoltarea acestora, deoarece ele sunt „izvoarele” care pot alimenta pe termen lung dezvoltarea copiilor. Câteva din consecințele nedezvoltării acestor comportamente pot fi anxietatea, comportamentele antisociale, tulburări de comportament.

Copiii, prin parcurgerea curriculumului propus, au înregistrat o creștere semnificativă a performanțelor, unii copii din grup încadrați inițial în grupa de risc după evaluarea conduitelor emoționale și sociale au avut progrese semnificative, fapt ce demonstrează eficiența acestuia atât pe palierul de prevenție, cât și pe palierul de ameliorare, prin reducerea comportamentelor de risc. Se cunoaște faptul că de cele mai multe ori, copiii realizează cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor acasă, la grădiniţă, în comunitate. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă.

Copiii ṣi-au format relaţii sociale pozitive înţelegȃnd semnificaţia diferitelor comportamente, au devenit capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Prin interacţiunea cu ceilalṭi copii, aceṣtia au exersat cooperarea, capacitatea de a stabili şi menţine relaţii de prietenie, au învaţat să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi ṣi să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii a fost o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni, diversitatea umană din multe puncte de vedere. Alte competenţe importante ale dezvoltării sociale au fost reprezentate de  adaptarea la diversitate, respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia.
Interacţiunile cu cei apropiaţi au jucat un rol central în “sănătatea” socio-emoţională a copiilor, oferindu-le sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenţă, hrănind astfel dorinţa de învăţare a copilului.

Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii, de a le stăpâni, de a le controla, de a înţelege şi de a răspunde emoţiilor altora, au reprezintat paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copiilor. Pe măsură ce am derulat activităţile din cadrul pogramului, discuțiile despre emoții au fost integrate ṣi în conversațiile zilnice, în citirea poveștilor, în discuții despre evenimente ce urmează să se întâmple, în istorii personale etc. Rolul acestor conversații a fost imens pentru înțelegerea emoțiilor. Discutând mai frecvent și mai elaborat despre emoții cu copiii, aceştia pot conceptualiza emoțiile mult mai exact și mai variat. În cadrul jocurilor şi activităţilor stabilite am introdus o serie de elemente care au oferit copiilor baza pentru înțelegerea emoțiilor, cum ar fi: descrierile făcute de educatoare, explicațiile date de către aceasta cu privire la cauzele emoțiilor și la consecințele acestora, întrebările cu privire la modul în care au înțeles emoțiile, transmiterea/explicarea și învățarea strategiilor de management ale emoțiilor.

Locul central însă l-a constituit dezvoltarea conceptului de sine, a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături, capacităţi, motivaţii, dorinţe, nevoi, preferinţe, roluri sociale. Încetul cu încetul copiii au  ajuns să-şi răspundă la întrebarea “Cine sunt eu?”.La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine, convingerea că poate face ceea ce îşi propune, independenţa şi responsabilitatea personală, sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere, explorare, descoperire.

Competenţele emoţionale şi sociale s-au dezvoltat gradual şi au fost  relaţionate cu o serie de variabile şi cu starea de bine a copilului. Din moment ce nu au mai apǎrut deficienţe emoţionale sau de adaptare socială, înseamnă că prevenţia a avut un rol bine stabilit. Activitățile desfășurate în cadrul pogramului de educație socio-emoțională ṣi formarea unei imagini pozitive de sine,  s-au concretizat în activități plăcute, interactive, fapt ce facilitează implicarea copiilor cu plăcere și implicit, atingerea obiectivelor propuse. Orice intervenție la nivelul grupei în scopul prevenirii și reducerii anumitor comportamente problematice trebuie susținută pe termen lung pentru o eficiență mai mare a rezultatelor obținute prin aplicarea ei. De aceea, propunerea de a continua pe termen lung unele activități care să susțină conduitele dezvoltate, este deja  justificată.

Bibliografie
• Botiș Adina , Mihalca Loredana (2007), Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până în 7 ani , Ghid pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, ed. Alpha MDN, UNICEF