Să învățăm messengereza!

de 18 februarie 2012

Are pregătire de specialitate în matematică și informatică fiind absolventă a Facultății de Matematică din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Ulterior a făcut cursuri postuniversitare în domeniul Informaticii Distribuite. Are masterat în domeniul Managementului educațional. De la absolvirea facultății până în prezent este profesor de matematică și informatică/tehnologia informației și comunicării la Grupul Școlar "Gheorghe Lazăr" Pecica, județul Arad. În anul 2007 a participat la un Seminar de Contact (Comenius) în Slovenia cu tematica "Online collaboration - broken barriers in the classroom". În 2009 a participat în Jyväskylä, Finlanda la cursul de formare (LLP-Leonardo) cu tematica "Managementul calităţii în învăţământul tehnic arădean". În perioada 2008-2010 a coordonat proiectul multilateral Comenius - "European Journey Through Legends".
GRUP SCOLAR GHEORGHE LAZAR PECICA ()

Fie că ne place sau nu, Internetul a intrat cu mare viteză în viața noastră și ne-a devenit indispensabil. Suntem tentați să credem că ne-a adus beneficii multiple prin avalanșa de informații din absolut toate domeniile și în toate limbile, care implicit a condus la o nouă structură socială cunoscută sub numele de rețea socială.
„Să învățăm messengereza” este titlul unei activități desfășurate împreună cu elevii și reprezentanți ai părinților și ai profesorilor. În articol sunt detaliate momentele activității. De asemenea este prezentat un studiu cu privire la evoluția formelor de comunicare ale adolescenților în mediul online. Activitatea prezentată în articol se poate înscrie în seria de acțiuni întreprinse în perioada 2-6 Aprilie în cadrul săptămânii „Școala Altfel”.

Cum ziua de 7 februarie a fost declarată la nivel internațional ca fiind Ziua Siguranței pe Internet, am dorit să aflu împreună cu o parte din elevii mei și câțiva reprezentanți ai părinților și ai corpului profesoral dacă și noi suntem expuși unor posibile pericole atunci când navigăm pe Internet și cum putem să prevenim situațiile care ne-ar pune într-un posibil pericol.

Activitatea a fost organizată astfel:
• Momentul 1 (10 minute): S-a aplicat cu un chestionar elevilor participanți. Adulților li s-a cerut să citească un text.
• Momentul 2 (5 minute): Prezentarea componentelor noului limbaj – “messengereza”.
• Momentul 3 (10 minute): Întocmirea minidicționarului “messengerez”-român.
• Momentul 4 (90 minute): Vizionarea filmului “Trust”
• Momentul 5 (10 minute): Reflecții, evaluarea activității și follow-up.

Chestionarul aplicat elevilor a avut ca scop determinarea timpului pe care ei îl petrec în mediul online, tipul de activități pe care îl au atunci când sunt în mediul online precum și cu cine își petrec timpul în mediul virtual. Majoritatea a declarat că petrece zilnic între două și trei ore navigând pe Internet, activitatea principală în mediul online fiind socializarea pe platforma Facebook sau prin intermediul mesageriei instant Yahoo Messenger. Remarcabil a fost răspunsul unor elevi la întrebarea referitoare la numărul de prieteni pe care îl au pe Facebook și la numărul de contacte pe care îl au în listele lor de messenger. Unii au declarat că au peste 500 de prieteni, acest fapt fiind în opinia lor un semn de popularitate. Toți elevii chestionați au spus că au date personale reale în profil în rețele de socializare. În mod constant elevii au răspuns afirmativ la întrebarea referitoare la comunicarea cu persoane pe care le cunosc exclusiv din mediul online.

În timpul în care elevii completau chestionarele, adulților li s-a cerut să citească și să interpreteze următorul text:
“sal! cf?
bn. u?
me2! tnx!
3jti frumy! X0
10x! :) Shi u ejti nice! ;)
ms! X0 X0
<3“

Textul s-a dovedit a fi o grea încercare pentru adulţi.
Elevii l-au citit și l-au interpretat fără probleme:

“Salut! Ce faci?
Bine. Dar tu?
Me too! Thanks! (și eu fac bine, mulțumesc)
Ești frumoasă! Te pup!
Thanks! (Mulțumesc, zâmbind) Și tu ești drăguț (facând cu ochiul)
Mulțumesc! Pupic! Pupic!
Te iubesc!”

Astfel au fost create premisele discuției referitoare la un nou limbaj folosit cu succes în mediul virtual, limbaj pe care elevii l-au denumit “messengereză”. Acest nou limbaj este compus din acronime, argouri și emoticoane. Conform Wikipedia, acronimul este un cuvânt inventat prin simplificarea extremă a expresiei, în general fiind monosilabică sau disilabică. Argoul este un limbaj convențional folosit în mod conștient de către vorbitorii unui grup social sau profesional, pentru a nu fi înțeleși de ceilalți. Necesitatea dezvoltării unui limbaj acronimic este de dată relativ recentă, și este datorată în mare parte utilizării cât mai frecvente a comunicării online în formă scrisă. Spun în formă scrisă, deoarece primele programe care permiteau o facilă comunicare online au fost programele de tip Mirc, în care singura formă de comunicare era în scris. Pentru ca mesajul să fie cât mai fidel redat receptorului,  în limbajul scris au mai fost adăugate combinații de simboluri grafice, care aveau rolul de a transmite sentimente, stări, senzații. Ulterior, aceste simboluri grafice au fost înlocuite de mici desene ale unui cap uman, numite emoticoane. Noul  vocabular al limbajului scris, format din argouri, acronime, abrevieri și emoticoane a devenit și vocabularul formelor de comunicare orală pe Internet. Cum limba oficială a Internetului este în mod tacit acceptată a fi limba engleză, cuvintele care au astfel de abrevieri sunt în general cuvinte din limba engleză. Acest vocabular este îmbogățit de acronime cu tentă “națională”, acest  amalgam conducând la o nouă formă a limbajului, adesea cunoscut în mediul online românesc sub numele de “romgleză” (română combinată cu engleză).

Se poate afirma cu certitudine că această nouă formă a limbajului se datorează noilor tehnologii. Notabil este că anul trecut, acronime precum LOL, OMG, FYI au fost trecute în dicționarul Oxford. Lingviştii englezi au considerat că frecvenţa utilizării acronimelor este un criteriu suficient de puternic pentru ca ele să fie introduse în dicționar. Avem şi noi, în limba română, astfel de abrevieri. “O.K.” – bine, în regulă -  sau “VIP”-  persoană foarte importantă, sunt doar câteva dintre ele. Şi-au găsit loc în paginile ultimei ediţii a DEX-ului şi tot frecvenţa utilizării lor în limbajul cotidian a fost motivul care i-a determinat pe repezentanţii Academiei Române să le includă în dicţionar.

Ca părinți și ca educatori trebuie să conștientizăm noul trend al marilor pericole pe care le poate genera Internetul. E momentul ca și noi, profesori și părinți să învățăm acest nou limbaj, cu ajutorul căruia probabil vom reuși să-i înțelegem și să ne facem înțeleși de adolescenții care la rândul lor vor deveni în curând adulți. Cum toate limbile cunosc  o anumită evoluție, și acest nou limbaj format din acronime, argouri și emoticoane va suferi o evoluție. Din păcate pentru adulți, evoluția aceasta va ține pasul cu dezvoltarea alertă a Internetului. Acest fapt a generat următorul moment din cadrul activității: împreună cu elevii participanți la activitate, s-a realizat un minidicționar “messengerez”-român.

Următorul moment al activității dedicate Zilei Siguranței pe Internet a constat în vizionarea filmului Trust (2010). Filmul spune povestea unui abuz sexual asupra unei minore. Părinții tinerei fete nu au fost inițial îngrijorați de faptul că fiica lor în vârstă de 14 ani discută frecvent pe Internet cu un interlocutor necunoscut, care pretindea că are 16 ani și că se numește Charlie. Tânăra de 14 ani cade victimă acestui partener de discuţii pe chat, care s-a dovedit a fi un bărbat de 40 de ani care racola tinere de pe rețele de socializare online dedicate adolescenților. Trauma trăită de personajele filmului și soluțiile găsite de scenariști au constituit momente de reflecție asupra potențialelor pericole pe care mediul online/virtual ni le aduce în viața reală.

După vizionarea filmului, elevii participanți au fost împărțiți pe grupe și au primit ca temă pentru acasă realizarea unui proiect media (video, audio, poster etc) în care să fie prezentate reguli de utilizare corectă și în siguranță a Internetului. Conform fișelor de evaluare a activității, completate la final de către participanți, s-a constat impactul deosebit pe care l-au avut toate momentele. Adulții prezenți au evaluat cu punctaj maxim ideea realizării minidicționarului. Elevii au fost deosebit de entuziasmați de tematica propusă pentru proiectele media.

Concluzia se poate enunța simplu: nu putem să monitorizăm întotdeauna copiii. Cel mai bun instrument de monitorizare nu este acela care rulează în interiorul calculatorului sau telefonului copilului, ci este “procesorul” dintre urechile copilului. Acela este filtrul pe care copilul îl va avea toată viața asupra lui, acel “instrument” îl va monitoriza și se va adapta de-a lungul timpului nevoilor lui.

Webografie:

Cuvinte cheie:
Accesări: 1.469