Stimularea interesului pentru ştiinţă şi tehnologie prin mijloace inovatoare de predare şi învăţare

Parteneriatul educațional  contribuie în mod esențial la dezvoltarea tinerilor, la deschiderea către lumea muncii, la pregătirea pentru viață – acesta fiind principalul scop al oricărui parteneriat. Un exemplu de bună practică, care arată complexitatea unui astfel de parteneriat, este consorţiul STIMULA în care se regăseşte şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu din Craiova. Acest consorţiu s-a încheiat în cadrul unui proiect multilateral Comenius. În cadrul proiectul, s-au dezvoltat metode inovative pentru o mai bună predare şi învăţare a S&T, pentru creşterea interesului elevilor. S-a pornit de la rezultatele evaluărilor PISA (Programme for International Student Assessment) si TIMMS (Trends in International Mathematics and Science Study).

Consortiului STIMULA (Stimulating science and technology competences through innovative means for teaching and learning) a fost realizat de  6 parteneri: coordonator Fundatia Elhuyar, Spania, St. Mary’s University College Belfast, Irlanda, Universitatea din Zaragoza Spania, Steinbeis Innovation  Germania, Phaenovum – Germania şi Colegiul Naţional Nicolae Titulescu Craiova, România.

Activităţile la CNNTitulescu  s-au axat pe studierea motivarii elevilor, a STIMULării  interesul pentru S&T aplicând pre- si post – chestionare, noi materiale didactice, cursuri  precum şi  pe instruirea profesorilor.

In paralel, alte 7 şcoli europene din Spania, Franţa, Germania şi Marea Britanie au participat la acest proiect, dar în mod indirect. CNNTitulescu este singura şcoala partener  pilot în acest proiect.

Concluziile obţinute după primele cercetări au arătat că tinerii folosesc tehnologia, urmăresc rezultatele ultimelor cercetări, dar nu fac legătura cu ceea ce se învaţă în şcoală, nu consideră orele de S&T, de matematică, de TIC ca fiind baza acestor realizări.  De aceea, partenerii consorţiului au stabilit noi metode pentru atragerea tinerilor către aceste domenii.  Astfel, elevii cu vârste cuprinse între 12 şi 14, de exemplu, au participat la un interesant concurs despre ştiinţă şi tehnologie care a avut loc on-line. Au fost propuse o serie de probleme pe teme referitoare la ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică.  Elevii dintr-o clasa au examinat problema împreună, şi-au împărţi sarcinile de lucru, dar au trimis o singură concluzie. Răspunsul elevilor a fost prezentat ca un poster digital şi o prezentare video. Criteriile de evaluare au fost: capacitatea de a reflecta subiectul şi  de a sintetiza concluziile, conţinutul adecvat, complet şi, în mod special, creativitatea, originalitatea lucrărilor, în concordanţă cu vârsta elevilor.  Experimentele au fost concepute pentru elevii între 14 şi 16 de ani. Profesorii de fizică, S&T, TIC sau matematică i-au ajutat să realizeze aceste activităţi. Aceştia au investigat o Cutie neagră şi au construit maşina Rube Goldberg.  Cei mai mari  participanţi, cu vârsta între 16 şi 18 de ani, au fost alături  de  oameni de ştiinţă din instituţii de cercetare sau industrie (Centrul de Meteorologie- Craiova, Universitatea din Craiova) pentru a se familiariza cu mediul în care aceştia lucrează.

La finalul activităţii, elevii au fost chestionaţi din nou, pentru a determina impactul pe care pilotarea metodelor l-a avut asupra lor.

Rezultatele chestionarelor  privind proiectul „STIMULA ” reflectă percepţii, interese şi vocaţii în raport cu S&T de către  mai multe grupuri locale din ţara Bascilor (Spania și Franța), Germania, Irlanda de Nord (Marea Britanie) şi România.

Diferenţe legate de limbă, cultură, curricula academică  sunt evidente. Noi nu pretindem că aceste grupuri alese sunt reprezentative populațiilor locale, regionale sau naţionale.  Cu toate acestea, am putea descrie rezultatele noastre ca destul de omogene, care indică faptul că punctul de vedere exprimat de către elevi din şcolile secundare de-a lungul Europei cu privire la  S&T ar putea arăta nişte puncte comune.

Astfel, vom începe aceste concluzii, care pot fi deduse din rezultatele noastre, printr-o descrierea generală percepţiilor şi intereselor elevilor din şcolile secundare din Europa pentru S&T.

Percepţia utilităţii învăţării despre subiecte din  S&T este destul de pozitivă. Majoritatea elevilor le consideră utile mai ales pentru alegerea unei cariere în domeniul ştiinţei şi tehnologiei în viitor, dar şi pentru a rezolva problemele de zi cu zi sau de asemenea,  de a fi un consumator mai responsabil. Scorurile mai mici sunt legate cu „aptitudini sociale” – comunicarea cu alte persoane sau de a fi mai sensibili faţă de alte persoane. Ei nu par să perceapă legătura dintre discipline academice, tehnologie şi comunicare.

În general, elevii percep că S&T este cel mai bun mod pentru înţelegerea lumii noastre şi furnizarea de confort şi bunăstare. De asemenea, este evident că nu au o viziune idealizată despre S&T, din moment  ei sunt preocupaţi de riscurile lor. Pe de altă parte, în multe cazuri aceştia sunt convinşi că S&T sunt ce în ce mai complicate. Deşi multe stereotipuri despre oamenii care lucrează în S&T („oameni”, „plictisitor”, „ciudat”) sunt respinse, dar încă unele dintre ele sunt  acceptate. Unele dintre aceste stereotipuri ar putea fi considerat „pozitive” (oameni care lucrează în S&T sunt considerate „harnici”, „creativi”, uneori „dependenţi de a lucra”), acest lucru reflectă un punct de vedere care poate influenţa luarea în considerare a elevilor alegerea unei cariere în S&T. De fapt, aproape toţi elevii consideră motivele profesionale ca fiind ca cele mai importante pentru a alege o cariera în S &T, deşi alte motive, ca prestigiu, sau chiar posibilitatea de a câştiga o mulţime de bani, sunt luate consideraţie.

Uneori, s-a presupus că interesul elevilor faţă de S&T în şcoala secundară este scăzut, şi programele educaţionale, de obicei, se declară a fi dedicate pentru creşterea acestuia. Cu toate acestea, rezultatele studiului nostru nu acceptă această idee. Elevii sunt interesaţi de ambele probleme legate de  S&T, atât în  folosirea  în viaţa lor, cât şi în studierea subiectelor legate de S&T, care sunt considerate „distractive” şi interesante” de mulţi dintre ei.  Elevilor le plac ca activităţi şcolare în domeniul  S&T:  experimentele,  proiectele şi excursiile (aceste activităţi au avut cele mai ridicate scoruri). Concursuri sau prelegerile sunt, de obicei, interesante doar  pentru o minoritate.

Este demn de remarcat faptul că, mai multe informaţii despre S&T vin către elevi din mediul academic (prelegeri, activităţi…), dar problemele din S&T se ridică şi în din viaţa lor de zi cu zi ,din mass-media. Deşi elevii, de obicei, obţin informaţii de la profesori şi părinţi, mulţi dintre ei obţin acest tip de informaţii de la televiziune, Google şi Youtube. Ar trebui remarcat că informația provenind de la televiziune nu este „la cerere”, ca informaţiile obţinute printr-o căutare în Google sau o întrebare de la un profesor. Elevii trăiesc într-o lume foarte influenţată de S&T, informaţia este foarte accesibilă şi vine  către ei în diferite moduri şi formate . În ceea ce privește vocaţia, există o dispersie importantă între grupuri, regiuni diferite şi vârste.

În general, interesul faţă de cariere ca cercetator sau profesor este doar mediu spre scăzut. Interesul faţă de cariere ca medic, inginer sau designer este mediu. Aceste rezultate implică faptul că interesul destul de mare al elevilor în probleme de S&T şi  de studierea lor, dar acesta are doar o influență limitată, atunci când elevii se gândesc carierele lor viitoare.Mai multe informatii, date despre participanţi, chestionarele aplicate, precum şi ebook cu rezultatele studiului le puteţi găsi la urmatorul link: http://stimula-project.eu